Autenticitatea crucii părintelui Arsenie Boca, care a fost descoperită în Şcheii Braşovului, dovedită printr-o serie de fotografii istorice

Crucea de rugăciune a părintelui Arsenie Boca a fost descoperită după aproape şapte decenii în incinta Bisericii Sfânta Treime şi urmează să fie prezentată publicului, sâmbătă, în cadrul unei procesiuni religioase de mare anvergură.

Ţinând cont că această descoperire de excepţie a fost catalogată de unii drept „o isterizare a fenomenului Arsenie Boca”, reporterii noşţtri au încercat să găsească dovezi cu privire la autenticitatea acestei cruci. Descoperirea acesteia a fost făcut de către parohul Bisericii Sf. Treime, preotul prof. dr. Aurelian Reit şi de dr. Liviu Pandele, în timp ce cercetau arhiva Bisericii şi a Junilor Bătrâni. Aceştia au găsit o fotografie de la resfinţirea lăcaşului de cult din 1947, iar imaginea îl imortalizează pe părintele Arsenie Boca, ţinând în mână crucea de argint, alături de preotul paroh de la acea vreme, regretatul părinte Valeriu Voineag.

Crucea a ajuns într-un mod inexplicabil sub antimis, pânza pusă în altar pentru a aşeza pe ea pâinea sfinţită şi potirul. De asemenea, pe vremea când părintele Arsenie Boca a fost închis în temniţele Securităţii, crucea apărea şi dispărea în mod misterios, deoarece gardienii îl vedeau rugându-se la ea prin vizetă, însă atunci când intrau în celulă sa pentru a o confisca, aceasta dispărea.

Rămâne un mister cum a ajuns în Şchei

Crucea părintelui care apare în fotografia imortalizată pe 15 septembrie 1946 în Şcheii Braşovului mai apare şi într-o serie de alte fotografii, care sunt postate public pe site-ul oficial care oferă informaţii despre viaţa părintelui şi despre locul unde a fost înhumat, Mănăstire Prislop.

Fotografiile confirmă că este adevărata cruce a lui Arsenie Boca, pozele fiind făcute la intervale diferite de timp, faţă de momentul sfinţirii lăcaşului de închinăciune din Şchei. Rămâne totuşi un mister nedezlegat, cum a apărut această cruce la Biserica Sfânta Treime după aproape 70 de ani.

Pelerinaj pe un traseu simbolic

Crucea va fi prezentată sâmbătă în cadrul unei procesiuni religioase de mare anvergură care este organizată cu binecuvântarea ÎPS Laurenţiu Streza. Procesiunea religioasă va porni de la Biserica „Sf. Treime” Tocile, din Şcheii Braşovului. La ora 17.00 va avea loc Taina Sfântului Maslu de Obşte, la care vor participa 30 de preoţi, în frunte cu PS Ilarion Urs, Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, dar şi călugări de la mănăstirile din Braşov şi din ţară, iar de la ora 18.00, Vecernia.

De la ora 18.30 va începe pelerinajul religios pe traseul Biserica „Sf. Treime” – Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Piaţa Sfatului Braşov, iar la ora 19.00 să aibă loc intrarea în biserică cu icoana din mozaic în stil bizantin, maica Domnului Rugătoare (realizată timp de şase luni în atelierele Mănăstirii Meteora), alături de crucea cu care binecuvânta părintele Arsenie Boca. Traseul pe care vor merge pelerinii este unul simbolic urmând să fie făcute şapte opriri pe traseu.

Biserica Sfânta Treime este locul unde se află cea mai mare icoană a Sfintei Fecioare Maria, protectoarea oraşului Braşov, şi nu întâmplător, locul unde s-a cântat pentru prima dată „Deşteaptă-te române!”, dar şi unde se află moaştele Sfântului Pantelimon şi a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, patronul spiritual al Armatei Române.

Cea de-a doua oprire a pelerinilor va avea loc la monumentul Eroilor Neamului Românesc din Piaţa Unirii, un alt loc celebru al istoriei noastre naţionale, unde se află şi Biserica Sf. Nicolae şi Prima Şcoală Românească. Un al treilea loc de oprire este la Colegiul Naţional Andrei Şaguna, unde se găseşte bustul Mitropolitului Ardealului Andrei Şaguna, astăzi Sfânt al Bisericii Ortodoxe.

Un alt loc de oprire este în faţa Maternităţii, un loc de suferinţă, dar şi de bucurie pentru toate mamele care au adus sau vor aduce pe lume un copil. După aceea, coloana de pelerini se va opri la intrarea în Piaţa Sfatului, acolo unde în Decembrie 1989 începea să se cânte imnul „Deşteaptă-te române!”, tradiţiei ce va fi reluată din acest an.

Penultima oprire va fi în faţa Catedralei, unde pelerinii în frunte cu membrii grupurilor de juni din Şchei se vor ruga în amintirea vremurilor când românii nu aveau voie să intre în cetate, iar pelerinajul se va încheia cu intrarea în Catedrala „Adormirii Maicii Domnului” cu o slujbă de seară.