Aeroportul Braşov, singurul care va fi construit exclusiv de autorităţile locale. Care este stadiul lucrărilor
0Aeroportul Braşov este aşteptat de peste un deceniu. Toate guvernele au promit finanţarea lui, dar nu au dat niciun leu. Consiliul Judeţean a decis să îl realizeze prin forţe proprii. A alocat deja anul trecut 10 milioane de euro, iar anul acesta ia un credit de 155 de milioane de lei.
Potrivit devizului general întocmit de SC IPTANA SA, valoarea investiţiei cu tot cu TVA este de 57.505.600 euro. Această sumă este necesară pentru terminalul de pasageri de 3.600 de mp, turnul de control, parcarea de 163 de locuri şi alte lucrările necesare finalizării investiţiei, cum ar fi căile de rulare, gardul, porţile şi toate drumurile din interiorul suprafeţei aeroportului.
Anul trecut, Consiliul Judeţean Braşov a lansat licitaţia deschisă realizarea căilor de rulare, platformei de îmbarcare-debarcare şi extinderea reţelelor de canalizare şi drenaj aferente pistei de decolare-aterizare. Toate aceste lucrări costă aproape 1 milion de lei. De asemenea CJ a locat în bugetul judeţului pe 2017 10 milioane de euro exclusiv pentru lucrările la aeroport.
La finele anului trecut s-au luat în calcul mai multe variante de realizarea a Aeroportului printre care un parteneriat public-privat, dar şi cedarea investiţiei unei firme care ar fi putut să o finanţeze. Niciuna dintre variante nu s-a materializat, astfel că autorităţile locale au decis să facă Aeroportul pe cont propriu. În acest moment doar pista este finanlizată, dar stă nefolosită de trei ani. Şi aceasta a fost construită tot cu bani de la Consiliul Judeţean, respectiv 12 milioande de euro. Fonduri europene nu se pot accesa deoarece acestea sunt destinate doar modernizărilor şi extinderilor la Aeroporturi deja existente.
Credit pentru Aeroport
Anul acesta, Consiliul Judeţean a decis să ia un credit de 200 de milioane de lei. Banii vor fi folosiţi pentru a plăti confinanţările la investiţiile derulate cu fonduri europene, dar majoritatea banilor va merge către construirea Aeroportului.
„Din totalul de 200 de milioane de lei dorim să alocăm 45 de milioane de lei pentru asigurarea cofinanţării şi a cheltuielilor neeligibile a proiectelor contractate sau în curs de contractare prin Programul Operaţional Regional. Restul de 155 de milioane de lei dorim să-l folosim pentru finalizarea obiectivului de investiţii „Aeroport Internaţional Braşov – Ghimbav”. Vom propune plenului Consiliului Judeţean Braşov să aprobe scenariul din studiul de fundamentare în baza căruia se va continua şi finaliza investiţia, dar cel mai probabil vom lua în considerare finalizarea obiectivului de către Consiliul Judeţean Braşov. Acest scenariu ne va permite finalizarea obiectivului până la finele anului 2020. În paralel, indiferent de scenariul de dezvoltare aprobat, vom demara procedurile de notificare a acordării măsurii de ajutor de stat, astfel încât, în urma unui aviz favorabil al Comisiei Europene, să putem angrena şi celelalte administraţii locale, inclusiv Municipiul Braşov în susţinerea activităţii aeroportului“, a mai declarat Adrian Veştea.
Aeroportul ar fi profitabil
Ultimul studiu realizat în ceea ce priveşte Aeroportul arată că în primul an de funcţionare ar avea 114.000 de pasageri, iar în 10 ani s-au depăi un milion de pasageri. Cu toate acestea, Aeroport nu este o prioritate pentru Guvern deşi Braşovul este al doilea oraş turistic al ţării. În plus Braşovul este oraşul care atrage cei mai mulţi străini în România. Toate guvernele au promis finanţarea lui, dar acest lucru nu s-a întâmplat. De-a lungul timpului au fost mai multe speculaţii că nu se doreşte acest aeroport deoarece există studii că Braşovul ar putea atrage 20% dintre turiştii care aterizează la Otopeni.
În masterplanul României din anii trecuţi la priorităţi au fost aeroporturi în oraşe mult mai mici care nici nu se pot compara cu Braşovul la turism. Cum ar fi Tulcea care avea nevoie de 6,1 milioane de euro sau Craiova, unde aeroportul ar putea fi modernizat cu 69 de milioane de euro. În masterplan mai era menţionat şi Aeroportul de la Baia Mare care era o prioritate deşi în 2014 a avut 21.000 de călători.