Vechiul castel de apă al Brăilei – monumentul de patrimoniu pe care nicio firmă de construcţii nu se încumetă să îl reabiliteze

Primăria Brăila încearcă fără succes să reabiliteze monumentalul castel de apă din parcul Grădina Mare. Zilele acestea este organizată a patra licitaţie pentru atribuirea contractului de lucrări unei firme interesate. În primele trei încercări, niciun constructor nu a licitat pentru obţinerea acestei lucrări. Primarul Brăilei, Aurel Simionescu, îşi explică situaţia prin gradul mare de complexitate al reparaţiilor.

Castelul de apă din Grădina Mare a Brăilei a fost dat în exploatare  în 1912, la vremea aceea asigurând alimentarea cu apă a mai mult de jumătate din oraş. În perioada respectivă, cei 35 de metri ai săi o făceau să fie cea mai înaltă construcţie de acest gen din România. Nu se mai ştie exact când anume a încetat să mai fie folosit ca turn de apă. Cert este că, în 1982 se afla în administrarea cooperativei de alimentaţie publică "Consumcoop", care a transformat vechiul bazin de apă din vârful construcţiei într-un bar rotativ unic în România.

În anii 90, turnul a fost luat în posesie de firma privată "Cony-Sat" Galaţi, care nu a reuşit să-l exploateze eficient. În 2006, după un proces care a durat mai mulţi ani, castelul de apă a reintrat în posesia Primăriei Brăila. În prezent, castelul de apă se degradează pe zi ce trece, fiindu-i afectată inclusiv structura de rezistenţă.

Primarul Aurel Simionescu susţine că principalul motiv pentru care nicio firmă nu se arată interesată de preluarea proiectului privind "Reabilitarea Castelului de Apă" este legat de complexitatea lucrării. Tot primarul recunoaşte că suma alocată pentru această investiţie este destul de mică.

"E a nu ştiu câta oară când proiectul este scos la licitaţie. Motivul? Semnalul pe scurt este că suma alocată e prea mică. Semnalul pe lung este legat de complexitatea lucrării. Viaţa ne-a arătat că orice lucrare care se referă la un obiectiv vechi ridică foarte multe probleme pentru că nu există o carte a construcţiei, există date însă acestea sunt disparate. Există anumite date ca urmare a unor sondaje care se fac în legătură cu respectiva construcţie, însă evident că acestea nu pot acoperi în totalitate obiectivul.

Atunci, de fiecare dată când apar astfel de lucruri se pot ivi şi o serie întreagă de alte elemente neprevăzute. Odată asumat un contract înseamnă şi o asumare a unor cheltuieli suplimentare care ar trebui acoperite printr-un preţ mai bun, să spunem aşa, al lucrării. În al doilea rând, este vorba despre o serie întreagă de responsabilităţi pe care ţi le asumi în momentul în care există o astfel de lucrare", a declarat Simionescu.

"Cine ar duce la bun sfârşit o asemenea lucrare, ar câştiga la capitolul imagine" FOTO Florentin Coman

Primarul a mai precizat că la licitaţia pentru un asemenea proiect pot participa doar firme atestate pentru intevenţii asupra unor construcţii de patrimoniu. Din acest punct de vedere, o societate de construcţii care ar prelua proiectul şi l-ar duce la bun sfârşit ar avea mult de câştigat la capitolul imagine.

"Există fotografii de epocă, o monitorizare mult mai atentă, deci lucrarea este mult mai pretenţioasă din acest punct de vedere. Ceea ce este pozitiv într-o astfel de chestiune şi le spun eu constructorilor, este faptul că odată realizată o astfel de lucrare ea intră oarecum şi în patrimoniul firmei respective.

Atunci când se vor duce undeva şi îşi vor arăta portofoliul, cu certitudine se vor bucura de o credibilitate mai mare în contextul în care au realizat astfel de lucrări. Deci, e o chestiune pretenţioasă, dar pe de altă parte îţi poate asigura în perspectivă şi alte lucrări. Mai ales că în condiţiile în care noi vorbim despre centrul istoric, despre reabilitarea unor construcţii care practic vor avea acelaşi traseu", a conchis primarul Simionescu.

Primăria Brăila a lansat din nou procedura achiziţiei publice de lucrări în cadrul proiectului investiţional de reabilitare a Castelului de Apă. Este a patra încercare după ce precedentele tentative au eşuat. Zilele acestea, municipalitatea a publicat în SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice) anunţul de participare aferent ce vizează acest proiect investiţional, având o valoare totală estimată la circa 1 milion de euro, mai exact 4,64 milioane lei, fără TVA.

Citiţi şi

• Alba Iulia Cele mai frumoase locuri din judeţul Alba: cetăţi, castele, peşteri şi chei care îţi taie răsuflarea