Un şlep răpus de bătrâneţe s-a scufundat în Dunăre, lângă Brăila. Alte câteva nave zac pe fundul fluviului, deoarece costă prea mult să fie scoase la suprafaţă

Un şlep de capacitate mare s-a scufundat în Dunăre, la începutul acestei săptămâni, în apropiere de municipiul Brăila. Nava era ancorată la mal de mai mult timp, iar în momentul incidentului nu se afla nimeni la bord. Locul unde se află acum sub apă este marcat cu balize, pentru ca operatorii navali să îl poată ocoli.

Căpitănia Brăila i-a dat un termen de 10 zile firmei care deţine şlepul să îl scoată la suprafaţă, însă e puţin probabil ca acest termen să fie respectat, din cauza costurilor foarte mari ale operaţiunilor de ranfluare. În zona de jurisdicţie a Căpităniei brăilene se află patru epave, unele dintre aceste scufundate încă din anii '90, care au fost abandonate tocmai pentru că ar fi costat enorm ca să fie recuperate.

Şlepul care s-a scufundat luni, 29 februarie, în jurul orei 17.30, aparţine firmei brăilene „Tremula” SA, profilată pe exploataţii forestiere şi transportul lemnului pe apă. Aceasta are în dotare mai multe nave fluviale, de tip remorcher, şelp sau gabară. Cea care s-a scufundat în urmă cu două zile era scoasă din uz şi stătea la mal încă din decembrie 2014.

"Şlepul nu mai avea, din decembrie 2014, acte de navigaţie valabile. Reparaţiile pentru repunerea sa în funcţiune ar fi costat foarte mult. Cât a fost Dunărea scăzută, a eşuat la mal şi probabil că au apărut fisuri în tablă. După ce a crescut nivelul apei, acele fisuri şi-au spus cuvântul, iar magaziile navei au fost inundate. Noi pregătisem pompe pentru evacuarea apei, însă n-am mai avut timp să începem operaţiunea.

Când Dunărea a fost scăzută, şlepul a eşuat la mal   FOTO Florentin Coman

Intenţionam să tăiem şlepul să îl valorificăm la fier vechi, însă acum va trebui să facem demersurile necesare pentru a-l scoate din apă. Am contactat deja o firmă specializată din Constanţa care să facă operaţiunea. Costurile sunt foarte mari, dar trebuie să recuperăm epava. Am primit şi o notificare în acest sens de la Căpitănia Brăila", spune Elena Baciu, contabilul şef al firmei "Tremula".

De ce rămân epavele în apă

Căpitanul şef al Căpităniei Brăila, Vlăduţ Brânză, spune că în momentul de faţă epava nu constituie pericol pentru navigaţie, locul unde s-a scufundat fiind marcat cu balize de culoare roşie.

„Proprietarului i s-a dat un termen pentru ranfluare, potrivit articolului 103 din Ordonanţa Guvernului nr. 42 din 1997. Dacă nu se va conforma, ne vom adresa administratorului de cale navigabilă, respectiv Regiei Autonome Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi, care va trebui să efectueze operaţiunile de ramfluare, cu forţe proprii sau prin intermediul unui agent economic specializat, dar pe cheltuiala proprietarului epavei, respectiv a firmei «Tremula» SA", ne-a declarat căpitanul şef Vlăduţ Brânză.

Acesta spune că, în contextul în care operaţiunile de ranfluare sunt extrem de scumpe, iar agenţii economici specializaţi în astfel de operaţiuni sunt tot mai greu de găsit, multe dintre navele scufundate în ultimii ani încă se mai află pe fundul Dunării.

În prezent, în zona de jurisdicţie a Căpităniei Brăila, care începe de la kilometrul fluvial 160 şi se termină la km. fl. 237, există mai multe epave scufundate de ani de zile. Împingătorul "Găeşti" se află pe fundul fluviului încă din anii '90, în zona km. fl. 169 plus 300 m. Tot din anii '90 este scufundată şi draga "Fileşti", la km 172 plus 700. Pe braţul Arapu se află remorcherul "Târgu Mureş", scufundat tot în anii 90, iar nava naufragiată cel mai recent este barja 2219, care s-a scufundat în 2010, la kilometrul 169 plus 200 m, mal stâng.

Citiţi şi

• Galaţi Căpitănia avertizează: „Lipsa unei nave de intervenţie în caz de incendiu la nave poate duce la un dezastru pentru oraşul Galaţi!"