TOPUL CRIMINALITĂȚII: Zona Brăila-Galați este cea mai sigură din țară

Potrivit datelor statistice, în urma unui sondaj realizat de instituții autorizate, la Brăila s-au înregistrat 1080 de infracţiuni la 100.000 de locuitori, "scor" cu care judeţul este pe penultimul loc pe ţară. Adică la Brăila există una dintre cele mai mici infracţionalități din România. Brăila ocupă penutimul loc al acestui inedit top, iar Galați ultimul loc.

În comparaţie cu 1990, infracţionalitatea a crescut la Brăila cu 88%. Pare mult, dar este de remarcat că doar trei judeţe reuşesc să se afle sub 100%: Galaţi, Brăila şi Ilfov.
Cea mai mare creştere a numărul de infracţiuni, în ultimii 20 de ani, se înregistrează în: Harghita (724%), Alba (547%) şi Argeş (461%).
În cifre absolute, cele mai multe infracţiuni la 100.000 de locuitori se înregistrează într-un triunghi format de judeţele Hudeoara, Gorj şi Alba, în fapt o zonă minieră în care, în ultimii ani, au apărut zeci de mii de şomeri. La Hunedoara, judeţul cu cele mai multe infracţiuni din România, se înregistrează 2549 de fapte penale, anual, la 100.000 de locuitori.

Tipuri de infracţiuni luate în calcul de statistică

Infracţiunile pot fi definite astfel: împotriva persoanei (vătămare, omor, viol, lovituri), impotriva patrimoniului (furt, tâlharie, delapidare, înşelăciune), contra avutului privat şi public (furt, tâlhărie, delapidare, inselaciune), infracţiuni silvice, infracţiuni de serviciu (dare de mită, luare de mită, trafic de influenţă, primire de foloase necuvenite), infracţiuni contra autorităţii (ultraj), infracţiuni economice (speculă), infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială (ultraj contra bunelor moravuri), infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice.

Din 2009 până în 2011

VEZI AICI INFORMAȚII DE LA POLIȚIA BRĂILA

Potrivit ultimului bilanț întocmit de către Poliția Brăila și în anii 2010 și 2011 numărul infracțiunilor a scăzut. De asemenea, în acești ultimi doi ani, Brăila s-a dus de pe primul loc în topul accidentelor rutiere mortale pe un loc din coada clasamentului, fapt ce nu face decât să-i bucure pe oficialii brăileni. A scăzut, de asemenea, numărul infracțiunilor cu violență, a crescut infracționalitatea economică, însă nu semnificativ.

IATĂ PUNCTUL DE VEDERE FORMULAT DE IGPR VIZAVI DE ACEST TOP

Cifrele se referă la anul 1990 şi anul 2009. În ceea ce priveşte anul 2011, conform Eurobarometru E75, în timp ce percepţia criminalităţii de cetăţeni ca o problemă la nivel personal (individual) este de 6% la nivel european, în România, doar 3% dintre cetăţeni percep criminalitatea ca pe o problemă de nivel personal. În ceea ce priveşte, percepţia criminalităţii de către cetăţeni, ca pe o problemă la nivel naţional, la nivel UE este de 14%, percepţia cetăţenilor români situându-se la acelaşi nivel.

„Precizăm faptul că, Poliţia Română nu întocmeşte hărţi pe baza unor clasamente, ci dispune de mijloace moderne, similare poliţiilor din Europa şi din lume, pentru realizarea de analize proprii în baza cărora managementul de top dispune acţiuni concrete pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii”, se mai arată în comunicatul formulat de IGPR.