Tezaur: Hrubele şi casa otomană sunt obiective turistice/Directorul Muzeului Brăilei crede că hrubele pot atrage turiști

„Casa turcească de pe strada Justiţiei ar trebui să intre în custodia statului", este părerea directorului Muzeului. Ridicată pe vremea fanarioţilor, când Brăila era raia, casa otomană străjuieşte zona veche. Alături de hrube şi Biserica „Sf. Arhangheli", casa ar putea fi o atracţie turistică.

„Casa turcească de pe Justiţiei s-a păstrat foarte bine. A fost ridicată la un secol după geamia din centru, actuala biserică «Sf. Arhangheli», la începutul sec. XIX. În urmă cu 7-8 ani, am vizitat-o, ce-i drept cu greu, şi am constatat că e ridicată după un plan asemănător cu al bisericii", ne-a precizat prof. dr. Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăilei.

Contemporană cu hrubele, cea mai veche casă din Brăila a supravieţuit furtunilor, dar şi dictaturii comuniste. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu vechea baie turcească, distrusă în anii '50, cu Hanul Roşu sau cu Hanul lui Ceapâru, de pe Bulevard.

Biserica din Centru şi Casa Turcească au cel puţin două lucruri în comun, specific turceşti: streaşina alungită, „saceacul", şi bârnele de stejar din fundaţie, „miezul" construcţiei, rămas intact de secole.

Ortodocşi la „geamie"

Deşi au trecut 180 de ani de la eliberare, brăilenii - indiferent de pregătire sau clasă socială - ştiu că oraşul lor a fost stăpânit de turci. Cornel Nicolae, de 55 de ani, pensionar pe caz de boală, care venise să se închine la „Sf. Arhangheli", ne-a spus: „Vin des la biserica din centru, ca să mă închin Lui Dumnezeu. Toată lumea ştie că a fost casă de rugăciune turcească. Eu am auzit de turci de la bătrâni, pe când eram copil".

Cât despre puţinele vestigii rămase de pe vremea turcilor, directorul muzeului este de părere că ele ar trebui să fie în proprietatea statului, parte dintr-un proiect turistic de amploare.

Planuri: Pod, fabrică de biogaz şi aeroport, capcane pentru străini

„Politicienii îşi amintesc destul de rar de hrube, cam o dată la patru ani. Casa turcească, porţiuni din vechiul sistem de apărare - hrubele de pe Cetăţii sau de la Grădina Mare - ar putea deveni obiective turistice", a spus prof. dr. Ionel Cândea.

Comercianţi turci şi corăbieri

„Pe vremea raialei, exista aici un segment de populaţie turcească. Garnizoana avea de la câteva sute, până la câteva mii de soldaţi, funcţie de pericolul de dincolo de ziduri. Erau aici şi comercianţi, corăbieri, cofetari, brutari - lucru dovedit de cercetările prof. Mihai Maxim", mai spune prof. univ. dr. Ionel Cândea.