Otrava din PET: cum ne poate îmbolnăvi de cancer un recipient de plastic refolosit
0Recipientele din polietilenă tereftalat, cunoscute românilor cu denumirea prescurtată PET, sunt folosite în mod curent de toată lumea în orice împrejurare. Uşoare şi incasabile, acestea au înlocuit cu succes recipientele clasice, din sticlă, atât în preferinţele comercianţilor cât şi în preferinţele consumatorilor. Din păcate, riscurile pe care le presupun PET-urile pentru sănătate sunt adesea ignorate.
Studii recente au demonstrat faptul că apa îmbuteliată în sticle de plastic se transformă într-o adevărată otravă, având o mare concentraţie de bacterii nocive, atunci când este expusă constant razelor solare. Deşi incoloră şi cu aspect cristalin, apa conţine microorganisme ce se dezvoltă în ritm exponenţial.
Printre altele, apar culturi de Cyptosporidium care sunt responsabile pentru 25% din cazurile de greaţă, diaree, febră şi care, pentru bătrâni şi copii, pot fi fatale. În plus, plasticul ambalajului ţinut la temperaturi mai mari de 30 de grade Celsius eliberează o serie de substanţe toxice, cum ar fi bisfenol A, despre care cercetări efectuate în Statele Unite ale Americii au demonstrat că este cancerigenă.
„Bifenolul eliberat de PET-urile expuse la soare provoacă tulburări hormonale care duc la boli endocrine, infertilitate la femei, dezvoltarea precoce a glandelor mamare la copii. Dacă sunt îngheţate, ambalajele de tip PET mai pot elibera şi dioxină, o substanţă toxică, dăunătoare organismului uman”, spune medicul brăilean Mihaela Tite.
Aceasta precizează că recipientele de plastic sunt cu atât mai nocive cu cât sunt refolosite. “Dacă le spălăm cu apă fierbinte sau le încărcăm cu lichide fierbinţi, cum ar fi ceaiul, aceste ambalaje din plastic vor elimina tot felul de substanţe nocive”, precizează medicul Tite.
Medicii spun că ambalajele tip PET ar trebui evitate FOTO Florentin Coman
Specialiştii spun că substanţele din structura sticlelor de plastic se transferă foarte uşor în lichidele cu care intră în contact. “Aceste substanţe au impact negativ asupra ficatului, rinichilor, inimii, culminând cu probleme de oncologie”, afirmă şi medicul generalist Marian Baciu. Acesta sfătuieşte populaţia să evite folosirea recipientelor şi ambalajelor de plastic şi să păstreze băuturile şi alimentele în vase din sticlă sau metal. De asemenea, trebuie folosite tacâmuri din lemn sau metal, iar alimentele procesate nu trebuie învelite în plastic.
Nocive şi pentru sănătatea umană şi pentru mediul înconjurător
“Chiar şi detergenţii ambalaţi în pungi de plastic ar trebui evitaţi. În ultima perioadă am observat o creştere a numărului de alergii dermatologice provocate de detergenţii ţinuţi în pungi de plastic. Aceste pungi cu detergenţi stau în depozite perioade îndelungate, probabil sunt expuse şi acţiunii razelor solare, iar asta duce la eliminarea unor substanţe nocive în produsul care în final este folosit la spălarea hainelor. De aici, ajunge pe piele şi provoacă aceste alergii dermatologice”, a mai precizat doctorul Baciu.
PET-urile sunt nocive nu doar pentru sănătatea umană ci şi pentru mediul înconjurător. “Nocivitatea pentru mediu a PET-urilor abandonate constă în principal în faptul că nu sunt biodegradabile, deci rămân în mediu pentru o perioadă foarte mare de timp”, spune Dumitru Bâja, purtătorul de cuvânt al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brăila.
Acesta subliniază faptul că nu este recomandat ca PET-urile să fie refolosite după ce sunt golite de conţinutul iniţial. “Impactul ambalajelor din PET asupra sănătăţii umane este legat de eliberarea de substanţe chimice, cancerigene, mai ales sub influenţa căldurii. Cu atât mai mult nu e recomandat să fie reutilizate întrucât acestea, datorită structurii materialului, nu pot pot fi curăţate bine de conţinutul iniţial, deja degradat”, mai precizează specialistul din cadrul APM.
Citiţi şi