Oraşul vechi, mutat piatră cu piatră la periferie
0Administraţia locală a pus gând rău tuturor străzilor din oraş şi duce piatra cubică din Centrul Istoric în cartiere ca Radu Negru şi Chercea. Dacă străinii sunt mândri fiindcă au străzi pavate cu piatră cubică şi plătesc bani grei pentru granitul negru-albăstrui, brăilenii scot piatra şi o duc în cartiere.
Aproape o sută de străzi şi străduţe din municipiul Brăila au încăput, în ultimii şase, şapte ani,de mai multe ori, pe mâna constructorilor de la firmele Tancrad Galaţi şi Telbra Brăila, în încercarea administraţiei de a pune în practică cele zece proiecte europene de reabilitare a drumurilor şi a infrastructurii, proiecte care se cifrează la peste o sută de milioane de lei.
Oraşul vechi, respectiv Centrul Istoric, a fost primul vizat de „Dorei", iar piatra cubică de pe unele părţi ale străzilor Împăratul Traian, Vadul Olangeriei, Carantinei, Dorobanţilor a fost scoasă.
Granit de Scoţia
Gurile rele spun că o parte din această piatră care provine fie din Scoţia, fie din Dobrogea noastră, a fost vândută în ţări precum Germania, iar preţurile n-au fost deloc de neglijat. La liber, un metru cub de piatră costă între 10 şi 30 de euro.
„Veneau la Brăila, în secolul 19, vapoare după grâu şi ca să nu vină goale aduceau piatră din Scoţia. N-am să înţeleg niciodată de ce această piatră a fost luată şi dusă în altă parte, chiar vândută în străinătate, fiindcă făcea parte din patrimoniul oraşului. S-a pus şi piatră din Dobrogea, dar în majoritate, oraşul era pavat cu acest granit cu care alte oraşe din lume se mândresc", ne-a declarat profesorul universitar - doctor în istorie Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăilei.
IONEL CÂNDEA
În încercarea de a reface drumul granitului atât de preţios, l-am întrebat pe profesorul Cândea, încotro ştie că a luat-o piatra.
„Nu vreau să intru în polemică, ar trebui să mă iau de toţi primarii de 20 de ani încoace. Cert este că oraşul avea identitate, fie că a fost pietruit la 1860, fie la 1960. Oraşul arăta bine aşa, iar piatra, sub care erau hrube, era rezistentă", a adăugat Ionel Cândea.
Oficial, potrivit autorităţilor locale, piatra, granit negru-albăstrui adus între anii 1860 - 1960, se mută pe străzi mărginaşe din cartierele Chercea, Radu Negru, Viziru.
Primarul Aurel Simionescu a precizat că piatra scoasă de pe Dorobanţilor - cel mai vechi bulevard din Oraşul cu salcâmi - se mută pe alte străzi. „Reparaţiile folosind această piatră cubică vor reduce costurile la materiale", a declarat Simionescu.
AUREL SIMIONESCU
Acelaşi lucru a susţinut şi Doiniţa Ciocan, viceprimar, care n-a putut să precizeze ce s-a întâmplat cu granitul scos în anii anteriori mandatului său, însă.
„Granitul a fost dus la depozitele Braicar din Radu Negru şi de pe Râmnicu Sărat, s-a refolosit pentru pavarea unor străzi precum Agricultorilor şi parcări în zona Libelula, Blocul Turn şi în Viziru II, la Mesteacănul şi Strada Castanului", a declarat public Doiniţa Ciocan.
Că fără această piatră oraşul nu mai are farmecul de altădată o recunosc şi locuitorii din centru. „Pe aici nu trec multe maşini că se strică şi de aceea pot să mă joc în voie", spune Diana Barbu, de 13 ani.
DIANA BARBU
„Iar eu stau la poartă cât e ziua de lungă fiindcă-i linişte şi frumos ca-n anii 1960", adaugă Georgeta David, 80 de ani.
GEORGETA DAVID