Micii fermieri, forţaţi să îşi înfiinţeze PFA-uri sau societăţi comerciale pentru a putea angaja zilieri. “Legea asta ne aduce la sapă de lemn!”

O lege ale cărei modificări au intrat în vigoare pe 17 iunie, anul acesta, este considerată ca fiind aberantă şi împovărătoare de către micii fermieri brăileni. Aceştia spun despre noua lege a zilierilor – Legea nr. 52/2011 – că o să-i ducă la sapă de lemn, lichidându-le şi bruma de profit pe care îl făceau până acum.

Noile prevederi impun ca cei care angajează cu ziua să completeze într-un registru de evidenţă numărul de ore lucrate, vârsta, precum şi alte date personale ale zilierilor, pe care ulterior să le trimită la Inspectoratul Teritorial de Muncă. Registrul costă 80 de lei. Mai mult, cel care vrea să angajeze zilieri trebuie să fie PFA sau societate comercială, altfel activitatea este considerată muncă la negru şi cel care este prins cu oameni la muncă fără contract riscă amenzi usturătoare.

"Trebuie să-mi deschid o societate pentru o bucăţică de grădină. Cum să-mi deschid? M-am interesat. Sunt o groază de paşi, o mulţime de cheltuieli şi implică multe responsabilităţi care nu ne reprezintă ca activitate. Noi am funcţionat pe certificat de producător şi ne-am comercializat produsele cu acest certificat, mergând în târguri sau pieţe unde am putut şi noi să vindem ce-am produs. Activitatea necesită şi implicarea de muncitori, zilieri, o zi, două pe săptămână. Inspectoratul Teritorial de Muncă a venit şi a făcut verificări, asta e meseria lor, nu comentez. Dar şi ei trebuie să înţeleagă că eu nu am cum să-mi deschid o societate pentru că duc o activitate de 2, 3 luni de zile pe an. Vin şi ne ameninţă şi ne fac să ne simţim infractori pe pământurile noastre pe care le muncim. Eu nu pot să-i fac contract de angajat zilier dacă nu sunt persoană autorizată. Şi nu-mi permit să duc această logistică şi taxe pe care ei le vor", a declarat, pentru cotidianul “Obiectiv – Vocea Brşilei”, un producător local, sub protecţia anonimatului.

Angajatorii care nu respectă obligaţiile legale, nu întocmesc registre cu munca prestată de fiecare zilier sau angajează oameni cu ziua fără să fie persoane juridice riscă amenzi de până la 6.000 de lei. Însă, pe lângă acest registru, beneficiarul, adică fermierul care solicită ajutor pentru lucrarea pământului, este obligat, potrivit noilor prevederi, la plata impozitului pe venit datorat pentru activitatea prestată de zilier. Această obligaţie fiscală este de 16%, procent calculat la remuneraţia brută.

Potrivit micilor fermieri, o soluţie echitabilă pentru toate părţile implicate – stat-agricultor-zilier - ar fi menţinerea registrului de evidenţă a zilierilor şi atât, nimic mai mult. "Să ne dea acel registru de la ITM, dar pe bază de buletin sau carte de identitate, nu să ne oblige să ne facem societate. Nu îşi permit cei tineri, darămite bătrânii de 70 de ani care au nevoie de ajutor pentru a-şi lucra pământul", spun agricultorii.

Citiţi şi

Micii fermieri pot plăti impozitul pe veniturile din agricultură la primăriile locale