Idee de afaceri: doi brăileni au renunţat la creşterea roşiilor şi s-au apucat să cultive castraveţi lufa. După ce se usucă, plantele se transformă în bureţi

Sătui de preţurile în scădere şi de samsarii care au acaparat tarabele din pieţe, doi soţi din satul Baldovineşti, comuna Vădeni, judeţul Brăila, au renunţat la cultivarea legumelor tradiţionale pentru a se axa pe o cultură oarecum exotică: bureţii vegetali, numiţi şi castraveţi lufa.

Cunoscută sub denumirea de castravete lufa, această plantă este specifică zonelor tropicale, însă în urmă cu câteva zeci de ani era des întâlnită în zona Brăilei. Fructele sunt comestibile doar când sunt crude, deoarece la maturitate capătă o consistenţă improprie consumului uman, însă foarte potrivită pentru utilizarea casnică.

Pe vremuri, bureţii vegetali nu lipseau din nicio casă de om gospodar. Odată cu noile tehnologii, însă, bureţii care creşteau în grădinile ţăranilor au fost înlocuiţi de bureţii din plastic, iar lumea a uitat de ei într-o asemenea măsură încât rar se mai poate vedea vreun vrej rătăcit printr-o gospodărie.

Odată cu reorientarea consumatorilor către produsele tradiţionale, însă, bureţii vegetali încep să redevină la modă. Această tendinţă a fost observată de soţii Mihaela şi Adrian Arion, din Baldovineşti. Totul a început în urmă cu trei ani, când cei doi au primit câteva seminţe de lufa de la un vecin din sat, care avea o astfel de plantă în grădină.

"Am început în joacă, cu o mână de seminţe, dar după ce am obţinut primii bureţi ne-a atras atenţia reacţia prietenilor, care s-au arătat foarte interesaţi să aibă aşa ceva în baie. Treptat, am renunţat la alte legume şi ne-am axat pe lufa. Mai întâi i-am plantat în grădina din curte, apoi ne-am extins cu ei şi pe un teren de pe câmp. În total, avem în prezent o plantaţie de 2.000 metri pătraţi. Înainte, puneam legume - roşii, castraveţi româneşti, ardei - şi le vindeam la piaţă.

Am luat decizia de a renunţa la ele, fiindcă preţurile sunt din ce în ce mai mici, iar în pieţele brăilene nu mai ai loc de samsari. Acum ne axăm doar pe bureţii vegetali. Pe parcursul a trei ani am dezvoltat această idee de la stadiul de «produs agricol din gospodărie», la acela de «produs finit» care poate fi vândut în magazine", spune Mihaela Arion.

Cei doi soţi spun că bureţii vegetali încă nu le-au adus profituri spectaculoase, însă asta în contextul în care banii obţinuţi până acum au fost reinvestiţi în creşterea suprafeţei cultivate şi în îmbunătăţirea modului de prezentare. De cultura propriu-zisă se ocupă mai mult Adrian, în timp ce Mihaela Arion se concentrează pe partea de ambalare şi distribuire a mărfii. Toate operaţiunile sunt efectuate de cei doi.

"Deocamdată, nu avem alţi angajaţi. Noi ne ocupăm de tot, de la plantare, până la uscare, depănuşare, sortare, ambalare şi etichetare. Desfacerea o facem prin magazine on-line de produse cosmetice, dar şi printr-o reţea naţională de magazine pentru îngrijire personală", ne-au mărturisit soţii Arion. Preţul de livrare al bureţilor se situează în jurul valorii de 5 lei bucata, fiind mai mare sau mai mic în funcţie de dimensiunea fiecărui exemplar.

Citiţi şi

FOTO VIDEO Afacere tradiţională cu bureţi de fag la Bocşa