Hărţi foarte valoroase ale Dunării,  dezvăluite publicului din Brăila. Cel mai vechi exponat are circa 370 de ani

Evenimentul conceput şi organizat de Arhivele Landului Baden Württenberg şi Institutul şvabilor bănăţeni de la Tübingen este în desfăşurare, timp de două luni, în Galeria ”Gheorghe Naum” din cadrul Muzeul Brăilei „Carol I”.

Pe 24 februarie a avut loc la Brăila vernisajul expoziţiei internaţionale „Spaţii fluente. Hărţi ale spaţiului dunărean, 1650-1800“, un demers prin care, timp de două luni (24 februarie-24 aprilie), publicul are acces în premieră la o serie de hărţi de colecţie extrem de rare şi de valoroase..

La deschiderea expoziţiei au participat Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Excelenţa Sa Cord Meier-Klodt, ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Excelenţa Sa Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Berlin, Dr. Wolfgang Zimmermann, directorul Arhivei Centrale a Landului Baden-Württemberg, Karlsruhe, prof. dr. Reinhard Johler, directorul Institutului de Istorie şi Studii Regionale al Şvabilor Dunăreni din Tübingen, mag. Josef Wolf, cercetător în cadrul Institutului de Istorie şi Studii Regionale al Şvabilor Dunăreni din Tübingen, prof. univ. dr. Rudolf Gräf, prorector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane, Sibiu, dar şi autorităţi locale, oameni de cultură, artişti, profesori şi preoţi.

Chiriarhul Dunării de Jos a binecuvântat întâlnirea şi a transmis un cuvânt de apreciere pentru aducerea la Brăila a unei astfel de expoziţii care propune publicului din această zonă a ţării o călătorie peste timp în spaţiul dunărean.

Expoziţia este în eseneţă despre geneza reprezentărilor cartografice ale spaţiului dunărean, descriind caracteristicile conceptelor spaţiale şi percepţia asupra acestora în Europa occidentală şi centrală în epoca modernă, invitând la o călătorie într-o zonă a continentului rămasă în multe privinţe „necunoscută”.

Dincolo de aceasta, pune problema percepţiei actuale asupra spaţiului Dunării mijlocii şi de jos, dar şi asupra Europei de sud-est, în general, asupra imaginilor cartografice referitoare la această regiune. Expoziţia îşi asumă, astfel, funcţia de liant între Orient şi Occident, rol pe care l-a avut, de altfel, şi marele fluviu în veacurile al XVII-lea şi al XVIII-lea.

Pe baza a 70 de exponate valoroase, expoziţia prezintă evoluţia cartografiei spaţiului dunărean de la 1650 până la 1800. Exponatele de bază sunt cele din colecţia de hărţi şi planuri, colecţie constituită de margrafii Casei din Baden pentru scopuri militare. La acestea se adaugă piese rare din colecţia Institutului de Istorie a Şvabilor Dunăreni din Tübingen şi din colecţii particulare.