Geamia din România transformată în biserică ortodoxă. Comuniștii au vrut să o demoleze
0Lăcașul de cult a fost construit în timp ce orașul Brăila era cetate turcească şi a servit drept casă de rugăciune. După eliberarea de sub turci, a fost transformată în biserică ortodoxă. În comunism a fost la un pas de demolare.
Potrivit istoricilor, clădirea în care funcționează în prezent Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, din centrul Brăilei, a fost geamie în timpul stăpânirii otomane. Lăcașul de cult a fost transformat în biserică ortodoxă după eliberarea Brăilei de sub turci, din iniţiativa arhiducelui Mihail Pavlovici Romanov, şeful armatei ruseşti.
„A fost construită în timp ce Brăila era cetate turcească şi a servit acestora drept casă de rugăciune. După eliberarea de sub turci, fosta casă de rugăciune a fost transformată în biserică ortodoxă din inițiativa marelui duce Mihail Pavlovici Romanov (pe care îl afăm şi printre donatori). În ciuda intervențiilor repetate, se mai păstrează câteva elemente cu specific turcesc: plafonul de lemn, având în centru göbecul; stâlpii masivi din lemn care susțin plafonul şi streaşina din lemn mult prelungită (saceac)”, povestește istoricul Ioan Munteanu în cartea sa Monumente Istorice ale orașului Brăila.
Biserica este cea mai veche din Brăila şi, în acelaşi timp, singura mărturie istorică a împrejurărilor în care, în urma războiului ruso-turc, din anii 1828-1829, şi a Păcii de la Adrianopole.
„Aşezată pe temeliile creştine ale osemintelor din cimitirul brăilean al secolului XV, durată pe rând de Mihai Viteazul şi alţi ctitori, ea devine vremelnic lăcaş de cult musulman ca, mai apoi, să redevină ceea ce a fost şi este: biserica reprezentativă a ortodoxiei brăilene. Este o autentică Poartă a Cerului”, relatează Casian Crăciun, Arhiepiscopul Dunării de Jos.
Mihail Romanov, prinţul Rusiei, conducătorul oştilor biruitoare, care a asediat oraşul câteva luni la rând, a cerut Episcopiei Buzăului, aprobarea să transforme moscheea în biserica creștin-ortodoxă. Scopul a fost de a aminti de eliberarea Brăilei de sub ocupație otomană.
Clopotele sparte și luate de nemți
Din tunurile turceşti capturate de ruşi în bătălia de la cetatea Silistra s-au turnat, în Rusia, trei clopote pentru biserică. Clopotele s-au spart o dată cu arderea clopotniţei, în noaptea de 1 iulie 1885. Clopotele au fost sparte şi luate de nemţi, ocupanţii oraşului Brăila, în 6 iunie 1917, pentru fabricarea de armament.
În anul 1922, zidul bisericii a fost refăcut în exterior. Tot atunci s-a întărit construcţia cu boiandrugi din esenţă de lemn tare, pentru ca la cutremure pereţii să nu se crape şi să aibă stabilitate.
„Anii au trecut, dar şi‑au pus amprenta şi asupra bisericii care a avut nevoie de reparaţii şi îmbunătăţiri permanente. O înnoire deosebită este realizată cu sprijinul financiar al filantropului Nedelcu Chercea, mare industriaş al oraşului, care împreună cu soţia sa Ana, au susţinut lucrările de consolidare a zidurilor şi pictarea lor la interior de către pictorul V. Robea din Galaţi, au înlocuit clopotniţa de lemn cu una zidită monumental şi înzestrată cu două clopote mari şi au donat toate obiectele bisericeşti necesare slujirii”, povestește pr. Mihai Ciprian Duca.
În anul 1935 a fost scoasă igrasia din exterior prin înlocuirea cărămizii şi lăsarea unui canal de ventilaţie în perete. În comunism, biserica s-a degradat foarte mult și a fost la un pas de demolare.
Din Arhiva ziarului ”Adevărul” aflăm că un moment de răscruce în existenţa acestui lăcaş de cult a fost în timpul ocupaţiei sovietice, de după cel de-al Doilea Război Mondial. Ruşii au schimbat denumirea Pieţei Traian în Piaţa Lenin şi nu le convenea deloc ca acea zonă ce purta numele „părintelui” Sovietelor să existe o biserică. Atunci lăcașul de cult a fost la un pas să fie demolat.
„Demnă de cinstire este lupta jertfelnică a Episcopului Chesarie Păunescu pentru salvarea de la demolare a acestui sfânt lăcaş între anii 1962‑1975, împreună cu preotul paroh Alexandru Mateescu, care a argumentat temeinic valoarea lăcaşului şi a sensibilizat autorităţile vremii cu privire la importanţa sa istorică şi culturală, Patriarhul Justinian Marina contribuind hotărâtor la aceste demersuri. Între anii 1991 și 2002, biserica intra într‑o nouă etapă de restaurare”, adaugă părintele Mihai Ciprian Duca, într-o scurtă prezentare a bisericii.
Istoricii povestesc că terenul pe care se află Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din Brăila era pământ sfânt înainte de ridicarea moscheei. Cu ocazia unor săpături arheologice începute în 1994, sub lăcaş au fost descoperite, când s-a demarat restaurarea sa, aproape 50 de morminte creştine din secolul al XV-lea.