FOTO Viitori arhitecţi norvegieni, îndrăgostiţi de clădirile comuniste din Brăila. „Arată extraordinar, ar fi păcat să se intervină asupra lor cu materiale noi!”
0Karl Emil Sodergren (38 ani) şi Sebastian Uthaug (25 ani), doi viitori arhitecţi din Norvegia, s-au arătat de-a dreptul încântaţi de aspectul mai multor clădiri din Brăila, construite în perioada comunistă. Cei doi tineri sunt studenţi ai unei şcoli private de arhitectură - Bergen School of Architecture – din ţara natală şi au vizitat Brăila, la începutul lunii martie, în cadrul unui proiect de Master intitulat „Braila Laboratory”.
Karl şi Sebastian au avut la dispoziţie câteva zile pentru a cutreiera oraşul dunărean în lung şi-n lat. Părerea pe care şi-au făcut-o despre construcţiile comuniste, care fac obiectul proiectului lor de Master, a fost mai mult decât pozitivă.
„Aceste clădiri sunt perfecte aşa cum au fost concepute şi ar trebui păstrate fără să le fie stricată identitatea. Ele fac parte din istoria oraşului şi mulţi turişti străini ar fi la fel de încântaţi să le vadă , um am fost şi noi. În cadrul proiectului la care lucrăm am făcut foarte multe fotografii şi desene ale clădirilor care ne-au atras în mod special atenţia.
Odată întorşi în Norvegia vom lucra la un plan de salvare a acestor construcţii, pe care îl vom prezenta, ca şi propunere, autorităţilor locale. Am discutat deja cu arhitectul şef al oraşului, domnul Marian Ion, şi el ne-a arătat că există un Master Plan la care se lucrează (n.r. Planul Urbanistic General realizat de Universitatea de Arhitectură "Ion Mincu" din Bucureşti) şi am primit mai multe informaţii pe această temă de care vom ţine cont", a spus Karl Sodergren.
Se vor întoarce pentru o expoziţie
Cei doi tineri vor reveni în aprilie la Brăila. Atunci intenţionează nu doar să le prezinte autorităţilor locale felul cum văd ei salvarea clădirilor construite pe vremea regimului comunist ci şi să realizeze o expoziţie cu fotografiile şi schiţele realizate pe parcursul vizitei din luna martie.
Printre imobilele care le-au făcut o impresie deosebită studenţilor norvegieni se numără hotelul Traian, atât ca aspect exterior cât şi pentru modul cum a fost concepută recepţia, fabrica de confecţii „Brainconf”, blocurile de locuniţe din Piaţa Hristo Botev, cinematograful „Central”, Casa Tineretului, blocurile de pe bulevardul Dorobanţilor.
Localnicii nu prea le împărtăşesc entuziasmul, atunci când vine vorba despre aspectul clădirilor lăsate moştenire de comunişti. "Când am întrebat oamenii despre clădirile din perioada comunistă şi despre stilul lor arhitectural, cei mai mulţi spun că nu le plac. De asemenea, uneori poţi vedea intervenţii asupra acestor clădiri, când interiorul şi exteriorul original a fost înlăturat, fiind folosite materiale moderne. Nu suntem de acord cu acest lucru. Noi vedem frumuseţea în lucrurile vechi. Oamenii din oraş, care locuiesc într-un loc anume, uneori, nu pot vedea la fel", a spus Sebastian Ulthaug.
Profesorul care îi pregăteşte este născut în Brăila
Cum de au ajuns aceştia tocmai la Brăila? Ei au explicat că proiectul de Master a venit în urma propunerii unui profesor român din cadrul şcolii unde studiază. Este vorba despre Cristian Ştefănescu, care s-a născut şi a crescut în Brăila până la vârsta de 9 ani. Acesta a conceput un curs axat pe ideea îmbunătăţirii oraşelor din întreaga lume (inclusiv din Norvegia) care au cunoscut în ultimii ani un declin economic, eventual, pierderi semnificative în privinţa numărului de locuitori.
Potrivit informaţiilor postate pe site-ul Bergen School of Architecture, oraşul Brăila a fost selectat tocmai din pricina declinului economic şi a dezindustrializării ce a avut loc după Revoluţie, a numărului mare de naţionalităţi şi etnii existente aici, dar şi a faptului că majoritatea tinerilor aleg să plece şi să se stabilească în alte judeţe sau peste graniţă.
Autorităţile brăilene s-au arătat deschise pentru propunerile venite din partea studenţilor norvegini. Mai mult, felul cum privesc problema aceştia este apreciat de arhitectul şef al municipiului, Marian Ion, care spune că i-a plăcut faptul că studenţii norvegieni propun o politică a paşilor mici, care nu presupune investiţii masive.
"Ei caută să găsească soluţii gândite de specialişti, în baza unor studii fundamentate tehnic, pentru conservarea clădirilor care le-au atras atenţia din municipiu, dar şi din judeţ. Este o abordare diferită de ceea ce se practică la noi, unde de multe ori se intervine asupra unor clădiri după cum crede fiecare de cuviinţă. Norvegienii au spus că vor reveni în aprilie cu nişte propuneri concrete. Aşteptăm cu interes să vedem aceste propuneri", a declarat arhitectul şef Marian Ion.
Citiţi şi