FOTO Cum dispare sub tone de moloz micul paradis al păsărilor de baltă şi al pescarilor amatori de la marginea Brăilei
0Igienizat şi amenajat pentru agrement la jumătatea anilor '80, la iniţiativa fostului prim-secretar al judeţului, Anton Lungu, lacul Ganea, aflat la ieşirea din Brăila, spre trecerea bac Smârdan, este astupat în prezent cu moloz provenit din demolări. Un adevărat rai al biodiversităţii se pierde astfel, sub mii de tone de deşeuri inerte.
Brăilenii mai vârstnici îşi amintesc cum, în anii 1985 – 1986, Anton Lungu a dat dispoziţie să fie amenajat lacul format pe malul inundabil al Dunării. În cinci luni de zile, s-au făcut diguri de protecţie, s-a montat o staţie de pompare şi a fost amenajată o terasă în mijlocul lacului, la care se putea ajungea pe o punte din lemn. Pe lac se putea pescui, iar cei dornici de agrement puteau închiria bărci şi hidrobiciclete.
Toate facilităţile realizate atunci au dispărut în primii ani după schimbarea de regim din decembrie 1989. Luciul de apă a fost alimentat în continuare, în mod natural, de revărsarea anuală a Dunării, şi a rămas un mic paradis al păsărilor de baltă, loc frecventat de sute de pescari amatori.
Din păcate, în prezent lacul dispare sufocat sub mii de tone de deşeuri inerte. În urmă cu câţiva ani, administraţia locală a găsit de cuviinţă să mute aici Depozitul de deşeuri inerte al oraşului. În consecinţă, zilnic se descarcă în vechiul lac basculante întregi de moloz, pământ, cărămizi şi tot ce rezultă de la demolări.
Aşa se face că, în loc ca lacul Ganea să fie păstrat şi repus în valoare, luciul de apă este acoperit cu deşeuri inerte. Deja, după cum spun inclusiv angajaţi ai Serviciului de Utilitate Publică, Administrare şi Gospodărire Locală, instituţia care administrează depozitul de deşeuri, din cele 7 hectare de luciu de apă, 3 ha au dispărut sub tonele de moloz.
Primăria nu pare interesată să mai dea o şansă lacului respectiv. De altfel, primarul Aurel Simionescu spune că, oricum, chiar dacă nu se muta acolo depozitul de interte, lacul era sortit pieirii. "Acolo apa creştea în funcţie de nivelul Dunării. În ultimii ani, n-a mai crescut, probabil ca urmare a lucrărilor făcute pentru amenajarea Zonei Libere, când s-a adus mult pământ, între lac şi fluviu", afirmă Simionescu. Acesta afirmă că în prezent fostul lac seamănă mai mult a mlaştină, deci nu se mai pretează unor amenajări de agrement.
Citiţi şi
- Brăila Parcul Natural Balta Mică a Brăilei abia le mai face faţă braconierilor şi hoţilor de fier vechi