EXCLUSIV: Nepotul de la Brăila al lui Constantin Brâncuşi revendică averea familiei şi vrea şi o parte din patrimoniul celui mai mare sculptor român

Petru Brâncuşi, de 80 de ani, este nepotul sculptorului şi se gândeşte să ceară şi unele sculpturi. Inginerul Petru Brâncuşi, fiul lui Petrache - fratele marelui sculptor de la Hobiţa - a revendicat p\n[ acum păduri, terenuri şi casa părintească.

Intenţionează să revendice o parte din operele de artă ale marelui Constantin Brâncuşi.

A copilărit în satul Hobiţa, comuna Peştişani, şi i-a cunoscut pe părinţii marelui sculptor român, pentru că este, el însuşi, un Brâncuşi.

Petru Brâncuşi, inginer agronom pensionar, stabilit cu mulţi ani în urmă la Brăila, se străduie, de ceva vreme, să intre în posesia casei părinteşti de la Hobiţa, situată vizavi de casa unde s-a născut Constantin Brâncuşi, unchiul său.

Tatăl său, Petrache Brâncuşi - fratele sculptorului - şi mama sa Macrina, „băciţă" vestită, îşi dorm somnul de veci în cimitirul satului, lângă bisericuţa din bârne de lemn.

De ceva vreme, a trecut la cele veşnice şi soţia lui Petru, medic de profesie.

Simboluri pe gard

„În urmă cu trei ani, soţia mea, medicul ORL-ist Elena Teodorina Brâncuşi, a plecat în eternitate şi de atunci sunt singur. Am revendicat casa tatălui meu de la Hobiţa, ocupată pe nedrept de un văr, care are şi el 85 de ani. Am revendicat, de asemenea, zece hectare de pădure, la Tismana, Ladeşu şi Obştea din comuna Peştişani, precum şi pământul părinţilor mei. Aş vrea chiar să revendic o parte din operele marelui sculptor român, unchiul meu", ne-a spus pensionarul brăilean.

Petru Brâncuşi, nepotul marelui sculptor

Motivul invocat de inginerul pensionar este acela că, de-a lungul timpului, diverse persoane au revendicat sculpturi celebre realizate de marele Brâncuşi, şi nici măcar nu sunt rude de sânge de-ale acestuia.

Nepotul lui Constantin Brâncuşi locuieşte pe strada Mihail Sebastian, fostă strada Coroanei, aproape de sediul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Brăila.

Alături, se află casa care i-a aparţinut avocatului Traian Ţino, fost primar al Brăilei - prietenul lui Nicole Iorga şi al lui Panait Istrati -, mare patriot român. Pe gardul casei, se află reproducerea unui detaliu interesant al unei sculpturi brâncuşiene, fostul proprietar fiind simpatizant al artistului român decedat la Paris, în 1957.

Demn de amintit este faptul că, înainte de moartea sa, Brâncuşi a intenţionat să doneze mare parte din sculpturile sale Statului român comunist, însă a fost refuzat în mod necuviincios. Acum, sculpturile sale se vând cu milioane de euro bucata.

Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului, două dintre cele mai cunoscute opere ale lui Brâncuşi

Petru, nepotul de la Brăila al sculptorului, în vârstă de 80 de ani, vrea să recupereze averea pierdută a familiei şi să-şi regăsească originile.

E mândru că unchiul său, marele Constantin Brâncuşi, cândva contestat pe nedrept, a devenit simbol naţional.

Marele sculptor Constantin Brâncuşi

„I-am cunoscut pe părinţii sculptorului, oameni simpli dar foarte cumsecade. Am plecat devreme din Hobiţa şi am urmat Şcoala Medie Tehnică Agricolă din Lugoj, apoi Institutul Agronomic de la Timişoara", ne-a mărturisit pensionarul.

„Caz unic"

„După repartiţie, am lucrat în mai multe IAS-uri şi am pus bazele tuturor orezăriilor din judeţul Brăila. În 1975, am reprezentat România în Liberia, Africa", a mai spus Petru Brâncuşi.

Contactat ieri, decanul Baroului de Avocaţi Brăila, Mircea Constanda, ne-a declarat că, în cei 30 de ani de activitate în Justiţie, nu a întâlnit pe nimeni la Brăila care să revendice opere de artă.

Avocatul Mircea Constanda

„Fiecare cetăţean are garantat accesul neîngrădit la justiţie. Poate solicita orice. Eu însumi nu am întâlnit pe nimeni care să solicite restituirea unor opere de artă, ci doar imobile, terenuri şi proprietăţi. Este un caz unic. În unele cazuri, persoana care revendică trebuie să achite până la 10 % din valoarea bunului, cu titlu de taxă de timbru", a precizat juristul brăilean.