EXCLUSIV: Colecţionarul Constantin Gherghescu îşi rupe de la gură, ca să îşi completeze colecţia

Constantin Gherghescu, cel mai longeviv colecţionar brăilean, adună timbre, ceasuri şi fiare de călcat de mai bine de jumătate de secol. Are aproape 79 de ani şi s-a apucat să colecţioneze serios relicve din anul 1959. Nea Gherghescu e nelipsit de la târgurile de antichităţi şi, pentru o piesă valoroasă, şi-ar da toată pensia. Regretă că, din câteva sute, au mai rămas câţiva colecţionari.

Un pic de nesăbuinţă, multă pasiune şi un dram de noroc - sunt doar trei dintre „calităţile" unui colecţionar împătimit. Sunt priviţi cu invidie, însă puţini ştiu că un colecţionar adevărat îşi dă şi cămaşa de pe el pentru un timbru valoros sau o relicvă râvnită.

„Colecţionez din anul 1959, iar după pensionare m-am dedicat cu totul pasiunii. Am avut momente în care soţia m-a certat pentru că dădeam banii pe timbre, în loc să cumpăr pâine", ne-a mărturisit „veteranul" colecţionarilor din Brăila, Constantin Gherghescu.

Colecţionarul păstrează la loc de cinste, în sufragerie, zeci de clasoare cu mii de timbre rare, ilustrate, ceasuri de buzunar, ceasornice şi chiar fiare de călcat originale, majoritatea din perioada interbelică.

„Nea Gherghescu este unul dintre primii colecţionari, eu personal am învăţat multe de la el. Şi-ar rupe de la gură pentru o piesă rară, pe care să o aibe în colecţie", ne-a declarat un alt colecţionar brăilean celebru, Ion Ivan, cel care deţine timbrul „Mauritius" de la 1847, primul timbru colonial, apreciat la peste un milion de euro.

Istoria urbei, reîntregită de colecţionari

Constantin Gherghescu spune că, dacă pe vremea comuniştilor se adunau câte patru-cinci sute de filatelişti şi colecâţionari, acum îi poţi număra pe degete.

Vara, cu prilejul Zilelor Municipiului Brăila, îi vezi cum îşi întind „comorile" pe tarabe, pe vechea Stradă Regală şi cum te îmbie să cumperi, uneori la preţuri derizorii, monede vechi, timbre, gramofoane sau argintărie. Pentru că, de câţiva ani, mulţi dintre cei care se mândreau cu colecţiile lor nu mai au acum bani de medicamente.

„Multe dintre documentele şi cărţile pe care le păstrăm în fondurile noastre provin de la foşti colecţionari sau rude ale acestora. Un exemplu relevant îl constituie Lucian Enescu, un împătimit colecţionar brăilean, dispărut mult prea devreme", a precizat Ştefania Botez, consilier în cadrul Arhivelor Naţonale Brăila.

Fie că este vorba de donaţii, fie că sunt achiziţii, cele mai importante documente, statui, tablouri şi obiecte de mobilier - relicve păstrate la Muzeul Brăilei, Arhivele Naţionale sau Biblioteca Publică au aparţinut, cândva, unor mari colecţionari. Fără ei, istoria Brăilei ar fi fost una incompletă.