DEZVĂLUIRI: Niciun leu din Insula Mare nu ajunge la Brăila
0Din 2001, de când e arendată, Insula Mare a Brăilei produce doar pentru parlamentarul nemţean Culiţă Tărâţă. Deşi Culiţă Tărâţă, arendaşul celei mai mari suprafeţe agricole din Europa, IMB, spune că plăteşte anual statului 6-8 milioane de euro, Brăila n-are nimic de câştigat.
Insula Mare nu mai e a Brăilei de zece ani şi nici nu va fi în următorii zece ani. Insula care altădată era considerată „grânarul ţării" şi asigura patru la sută din hrana populaţiei, a fost arendată în 2001 de către parlamentarul nemţean Culiţă Tărâţă, în baza unui contract încheiat cu Agenţia Domeniilor Statului pentru 20 de ani.
În ciuda scandalurilor şi proceselor ce au vizat instalarea firmei lui Tărâţă - TCE 3 Brazi Piatra Neamţ - în IMB, cea mai mare suprafaţă agricolă din Europa, 56.000 de hectare de teren agricol cultivabil, a ajuns proprietate privată din care firma nemţeană câştigă anual câteva zeci de milioane de euro şi în care, potrivit declaraţiilor arendaşului, s-au investit, în ultimii zece ani, 135 de milioane de euro.
Câştig necunoscut
Autorităţile brăilene spun că Tărâţă ar câştiga 30, 40 de milioane de euro anual, dar arendaşul e rezervat şi spune „pup pământul dacă scot anual măcar 5-10 la sută din investiţie".
Cert este că, la încheierea fiecărui an fiscal, TCE 3 Brazi a raportat datorii între 10 şi 14 milioane de lei. Şi apoi, TCE 3 Brazi nu are activitate doar în IMB, ci şi alte afaceri, cum ar fi acelea cu material lemnos, panificaţia, imobiliarele.
Agenţia Domeniilor Statului - cu care Tărâţă a avut peste o sută de procese - ar trebui să ştie cel mai bine care e profitul din IMB, mai ales că arendaşul susţine că virează anual statului între 6 şi 8 milioane de euro.
„Zece la sută am virat până pe 31 martie, 40 la sută până pe 31 august şi restul până pe 31 decembrie trebuia, dar tocmai am virat 115 miliarde de lei vechi", ne-a declarat Culiţă TărâţăDeşi 43.000 de hectare de culturi din IMB sunt, în acest moment, în pericol, Tărâţă spune că statul are de câştigat.Trecutul tumultos al instalării TCE 3 Brazi în IMB - o sută de procese cuADS, calamităţile şi litigiul cu Reen, care preluare în anii 1990 insula - n-a constituit, spune Tărâţă, o problemă reală pentru agricultura din IMB.
Ba chiar, la un moment dat, rin 2009, şi autorităţile din Brăila se treziseră că vor insula de la Tărâţă.
„O să facem demersuri să aducem din nou IMB la Brăila, fiindcă insula este a Brăilei", spunea Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele Consiliului Judeţean. Numai că niciun demers - nici măcar faptul că Tărâţă încasează anual subvenţii de 4-5 milioane de lei. Probleme sunt mai degrabă în acest an, dar nu cu procesele, ci cu natura.
„Sincer, noi am câştigat toate procesele şi, şi statul a câştigat şi continuă să câştige. În aceşti zece ani, ADS a încasat de la IMB 45 de milioane de euro, asta fiindcă o parte din bani s-au întors prin subvenţii. Îmi fac griji, mai degrabă, pentru culturile din acest an", ne-a spus Culiţă Tărâţă.
Culturi compromise
Întrebat cum e acest an agricol, arendaşul IMB a susţinut că dacă unele culturi au producţii normale, altele, cele de toamnă, sunt compromise.
„Seceta din luna august ne-a creat mari probleme. Am irigat de două ori mai mult şi s-a consumat motorină tot de două ori mai multă decât în mod normal. Cu toate acestea, avem 12.000 de hectare de rapiţă compromise, 20.000 de hectare de grâu şi 8-10.000 ha orz, în aceeaşi situaţie", ne-a declarat Tărâţă. El spune că nu şi-a asigurat aceste culturi, fiindcă asigurătorul nu încheie documentele acum.
Arendaşul IMB susţine că din 31 octombrie 2001, de când a preluat Insula Mare a Brăilei, ca pe „o baltă plină de stufăriş", a virat în contul ADS peste 45 de milioane de euro.
Deşi ani la rând, atât preşedintele CJ, Gheorghe Bunea Stancu, cât şi prefectul judeţului, Dumitru Popa, au pledat pentru întoarcerea insulei la Brăila, fiindcă nici măcar TCE 3 Brazi nu-şi plăteşte taxele aici, ci la Piatra Neamţ, acolo unde este înregistrată, nu s-a întâmplat nimic.
„Insula nu aduce niciun leu, niciun profit Brăilei, aduce statului, dar niciun leu de la stat nu revine la Brăila, e a Brăilei doar cu numele", susţine prefectul Dumitru Popa.
În traducere: statul a dat insula, deşi era în administrare locală, statul câştigă. Totuşi, singurii care se bucură că insula este exploatată sunt cei 6000 de locuitori din satele Măraşu şi Frecăţei din IMB, dar şi cei 700-800 de salariaţi brăileni ai TCE 3 Brazi Piatra Neamţ, din totalul de 1200.
CITEŞTE AMĂNUNTE ÎN ADS BRĂILA!