Decăderea lui Gheorghe Bunea Stancu, unul dintre cei mai mari „rechini” ai PSD: traseul de la gestionarul comunist, stăpânul Brăilei până la puşcăriaş

Condamnant la 3 ani de închisoare cu executare, Gheorghe Bunea Stancu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, lasă în urmă un deceniu în care a condus cu mână de fier judeţul Brăila, timp în care afacerile firmelor sale au crescut exponenţial.

Preşedintele revocat din funcţie al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare, în dosarul "Mită la PSD", în care s-a anchetat finanţarea campaniei prezidenţiale a lui Mircea Geoană din 2009. Sentinţa a fost dată de Curtea de Apel şi este definitivă.

Născut la 24 decembrie 1954, Stancu (59 ani) este de loc din Tichileşti - Brăila. Se ştie despre el că, înainte de 1989 a lucrat în comerţ. Adversarii săi politici spun în derâdere că a vândut sticle şi borcane, fiind gestionar la un centru de colectare sticlă veche dintr-o piaţă a municipiului Brăila. Cert este că experienţa de vânzător l-a ajutat după revoluţie. În anii '90 şi-a completat studiile devenind economist licenţiat.

În afaceri s-a lansat devenind proprietar al mai multor spaţii comerciale de la parterele unor blocuri din Brăila. De asemenea, a înfiinţat o firmă prin intermediul căreia a comercializat cereale, „Bursagrirom” SA. Aşa se face că, în 2004, când s-a lansat în politică avea deja o avere considerabilă. Avere care a crescut exponenţial în ultimii ani.

În ultima declaraţie de avere, şi-a trecut trei case şi un apartament, precum şi nu mai puţin de şapte terenuri intravilane. Vila în care locuieşte de facto Stancu şi familia acestuia este situată pe Str. Rahovei, în apropierea centrului administrativ al municipiului.

Construită pe trei nivele – parter, etajul I şi mansardă - casa este plăcută privirii, deşi nu are un stil arhitectonic foarte bine definit. Ea este cunoscută brăilenilor mai degrabă prin faptul că se numără printre primele clădiri mai impozante construite în municipiu la sfârşitul anilor '90, când nu oricine îşi permitea o casă cu etaj.

Firmele lui Stancu

De altfel, faptul că a fost ridicată în perioada 1998 – 2000 reprezintă un bun argument pentru Stancu, care invocă faptul că provine din mediul de afaceri şi că era deja un om cu avere considerabilă atunci când a intrat în politică. „Eu mi-am început activitatea politică în 2004, atunci când am preluat preşedinţia Consiliului Judeţean Brăila. Până atunci am activat în mediul de afaceri. Deci casa am făcut-o cu mult timp înainte de a intra în politică. Punct”, ne declara, în iunie 2014. Gheorghe Bunea Stancu.

Baronul Brăilei mai avea trecută în declaraţia de avere trei case şi un apartament. Acesta preciza că apartamentul a fost achiziţionat în 1981, două case le-a dobândit în 1999, iar una o are din 2001. Stancu mai deţine şapte terenuri intravilane, cu suprafeţe cuprinse între 39 şi 9.600 metri pătraţi. Şase dintre acestea au fost dobândite între 1994 şi 2001, iar unul în 2010.

„Bursagrirom”, firmă înfiinţată în 1995, la care, conform declaraţiei de avere, Stancu controla pachetul majoritar de acţiuni – 62,5% - avea i-a adus renumele de baron abonat la bani publici. Asta deoarece, cât a fost preşedinte al CJ Brăila, licitaţiile publice organizate în municipiu şi judeţ au fost câştigate, în marea majoritate, de societatea de construcţii „Concivia”. Legătura între Stancu şi „Concivia” este făcută de faptul că acţionarul majoritar al acestei firme este nimeni alta decât SC „Bursagrirom” SA.

Ridicat cu mascaţii

În luna august 2014, steaua politică a lui Gheorghe Bunea Stancu a început să apună. Atunci,baronul Brăilei a avut surpriza să-i bată la uşă procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie însoţiţi de luptătorii mascaţi care aveau să-l ia pe sus şi să îl ducă cu duba la audieri, la Tribunalul Galaţi. Totul pe fondul unui scandal de corupţie în centrul căruia stăteau firmele "Concivia" şi "Tancrad" Galaţi - o altă societate comercială apropiată de fostul preşedinte CJ Brăila - care primiseră numeroase contracte finanţate din banii judeţului Brăila.

Din august până în octombrie, Stancu a stat în arest la domiciliu, mai apoi judecătorii trecându-l sub control judiciar. Procesul deschis atunci se află în continuare pe rolul Tribunalului Vrancea.

În noiembrie 2014, Gheorghe Bunea Stancu a fost revocat din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, de către Prefectura Brăila, după ce a pierdut un proces cu Agenţia Naţională de Integritate, în care era acuzat de conflict de interese. Mai exact, ANI îl acuza că, în 2012, a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă, după ce a semnat contracte de asociere cu două cluburi sportive controlate de firme unde el este acţionar majoritar.

De-a lungul timpului, Stancu a fost deseori criticat pentru comportamentul împins uneori până la limita grosolăniei şi pentru limbajul pe care îl folosea în relaţiile cu subalternii şi chiar cu presa. Personalitate colerică, Bunea Stancu a intrat în vizorul presei centrale în luna februarie 2014, când a ameninţat o jurnalistă a unui post de televiziune cu bătaia, după ce aceasta a pus în discuţie faptul că preşedintele CJ Brăila se afla în concediu la schi, în vreme ce judeţul său se confrunta cu codul roşu de ninsori abundente.

Citiţi şi

• Eveniment Dosarul „Mită la PSD”. Viorel Hrebenciuc îl contrazice pe Mircea Geoană: Ştia de unde proveneau banii pentru campania din 2009