Cum a ajuns să se dărâme peste şoferi şi pietoni moara din Brăila care, la începutul secolului XX, era cea mai mare construcţie de acest fel din SE Europei

Clădirea fostei mori Lykiardopoulos, un monument impunător al Brăilei, care în urmă cu un secol era unic în România, se degradează implacabil, sub privirile indiferente ale actualilor proprietari şi ale autorităţilor locale. Deja, din cauza tencuielii şi cărămizilor care se desprind de pe faţadă, impunătoarea moară a devenit un adevărat pericol public.

Recent, un conducător auto care circula pe Vadul Rizeriei, pe lângă vechiul imobil, a văzut îngrozit cum câteva cărămizi s-au desprins de la înălţime şi au căzut chiar lângă autoturismul său. “Mi-ar fi avariat maşina destul de serios dacă ar fi lovit-o. Eu, ca şofer, n-aş fi păţit nimic, probabil, dar ce s-ar întâmpla dacă ar cădea cărămizile astea peste un pieton care merge pe aici? Cred că l-ar omorî instantaneu!”, a declarat şoferul revoltat.

Reprezentanţii Poliţiei Locale Brăila recunosc că, deocamdată, nu s-a luat nicio măsură împotriva proprietarului clădirii, pentru faptul că nu face reparaţiile necesare.

În urmă cu 100 de ani, moara construită de industriaşul grec Lykiardopoulos era una dintre cele mai mari construcţii industriale din partea de est a Europei. Finalizată în 1912, era una dintre cele mai mari şi mai moderne mori din lume, cu o suprafaţă de peste 11.000 metri pătraţi. Capacitatea de producţie era uimitoare pentru acele vremuri. În 1920, la scurt timp după terminarea Primului Război Mondial, acolo se producea zilnic cantitatea record de 25 vagoane de făină. Moara Lykiardopoulos exporta făină în Turcia, Grecia, Algeria, Egipt.

După naţionalizarea comunistă, acolo a funcţionat fabrica de pâine a Brăilei, transformată ulterior în SC “Demopan” SA, societate care a trecut în domeniul privat în anii '90, iar la începutul anilor 2000 a fost preluată de Petrică Herăscu, patronul “Galmopan” SA Galaţi. Privatizarea s-a dovedit a fi una nereuşită, în câţiva ani fosta fabrică de pâine, biscuiţi şi eugenii oprindu-şi producţia şi închizându-şi, rând pe rând, toate secţiile. În momentul privatizării, fabrica avea 1.200 de angajaţi. Toţi aceştia şi-au pierdut locurile de muncă.

În anii ce au urmat, clădirea a intrat într-un proces de degradare, fiind lăsată la cheremul hoţilor de fier vechi, care au furat tot ce se putea fura din interior. În februarie 2015, a izbucnit un incendiu, provocat cel mai probabil de hoţii care încercau să taie în bucăţi un electromotor dezafectat. După acest incident, fostul primar Aurel Simionescu a confirmat faptul că proprietarul morii, afaceristul gălăţean Petrică Herăscu, i-a propus să cedeze clădirea de patrimoniu către municipalitatea brăileană, în contul datoriilor acumulate la plata taxelor şi impozitelor. Simionescu a spus, însă, că Primăria Brăila nu este interesată de acest imobil, deoarece este mult prea mare şi nu îi găseşte nicio utilitate.

Citiţi şi

• Brăila Proprietarii clădirior abandonate şi a terenurilor lăsate în paragină din centrul istoric al Brăilei, căutaţi de Poliţia Locală ca să fie amendaţi