Consilierii locali care au încasat bani chiar dacă au lipsit de la şedinţe. „Foloase necuvenite“ de 10.000 de euro constatate de inspectorii Curţii de Conturi la Brăila

Curtea de Conturi a constatat că aleşii locali din Brăila au primit foloase necuvenite de circa 10.000 de euro în total, în sensul că fie au primit o indemnizaţie mai mare decât plafonul legal, fie au primit bani pentru şedinţe de la care au absentat. Acum, ei trebuie să dea banii inapoi, plus penalităţi pentru perioada în care au folosit banii obţinuţi ilegal.

Percepţia populaţiei potrivit căreia mulţi dintre aleşii români sunt plătiţi degeaba a căpătat de curând şi o interesantă confirmare oficială. Controlul făcut de Curtea de Conturi la Primăria municipiului Brăila a scos la iveală faptul că unitatea administrativ teritorială a plătit o serie de consilieri locali, în cursul anului 2016 (raportul oficial a fost făcut public de-abia în 2018),  chiar şi atunci când aceştia nici măcar nu s-au prezentat la lucrările „parlamentului” local.

Inspectorii de conturi care au verificat documentele de plată în ceea ce-i priveşte pe consilierii locali brăileni au constatat că prejudiciul produs este de 44.614,07 lei (aproape 10.000 de euro), ceea ce înseamnă o medie a plăţilor ilegale de circa 1.650 de lei de fiecare. O parte din acest prejudiciu a fost creat prin plata unei indemnizaţii mai mare decât plafonul legal, iar o altă parte prin plata indemnizaţiei către consilieri care au absentat de la şedinţele Consiliului Local.

Prejudiciul (compus din 33.645 de lei plăţi efective şi 4.308 lei impozite şi contribuţii asociate) urmează a fi recuperat de cei care au obţinut veniturile ilegale, însă trebuie menţionat că sumele nu sunt aceleaşi pentru fiecare consilier local.

De asemenea, Curtea de Conturi a dispus şi recuperarea de la împriciunuiţi a unor majorări de întârziere în cuantum total de 6.661,07 lei (asta până la data de 29.06.2017, când s-a finalizat controlul), cu obligaţia recalculării acestora, până la recuperarea integrală a prejudiciului.

Cât priveşte suspiciunile cum că în chestiunea indemnizaţiilor ilegale ar exista şi aspecte penale, Curtea de Conturi a concluzionat că nu se impune sesizarea procurorilor, faptele care au condus la producerea prejudiciului fiind considerate„disfuncţionalităţi administrative” şi nu fapte penale.