Cel mai scump pod din istoria României riscă să devină un „muzeu“. PNL „aruncă pisica“ în curtea Comisiei Europene
0Lucrările la cel mai scump pod peste Dunăre avansează într-un ritm alert, dar finalizarea la timp a proiectului este umbrită de lentoarea autorităţilor în ceea ce priveşte deciziile de expropriere şi procedura de revizuire a acordului de mediu.
Preşedintele PNL Brăila, Cătălin Boboc, a declarat vineri, în conferinţă de presă, că autorizarea lucrărilor pentru realizarea drumurilor ce vor face legătura cu Podul suspendat peste Dunăre este întârziată de faptul că, în acest caz, Comisia Europeană a solicitat efectuarea unui „studiu de impact pentru zonele de cuibărit ale unor păsări”, pentru toate cele patru anotimpuri, el urmând să fie gata pe 12 decembrie, şi abia atunci se va putea emite autorizaţia de mediu.
„Trebuie să respectăm şi noi nişte rigori şi, poate sună un pic ca o glumă, dar nu e deloc o glumă, pentru a se putea emite autorizaţia de construcţie la drumurile adiacente podului, Comisia Europeană a cerut un studiu de impact pentru zonele de cuibărit ale unor păsări. Acest studiu de impact trebuie să se desfăşoare pe patru anotimpuri. El va fi gata şi va fi depus la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere pe 12 decembrie şi atunci se va putea emite autorizaţia de mediu. Dintr-o cauză administrativă, care nu ţine de Guvernul României şi nu ţine nici de autorităţile locale, ci ţine de nişte rigori pe care Comisia Europeană le impune în legătură cu mediul, avem acest blocaj în privinţa emiterii autorizaţiei de construcţie la lucrările aferente drumurilor care leagă podul de Şoseaua de Centură a Brăilei şi aşa mai departe”, a declarat Cătălin Boboc, potrivit Agerpres.
Lucrările impresionante ale podului suspendat peste Dunăre de la Brăila construit de asocierea italiano-japoneză Astaldi-IHI avansează într-un ritm foarte bun, însă noi întârzieri birocratice în autorizarea lucrărilor pentru drumurile de acces la pod vor transforma în 2022 această lucrare de 2 miliarde de lei în (probabil) cel mai ruşinos muzeu din istorie, susţin reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastructură.
Decizia de expropriere pentru exproprierile suplimentare încă nu a fost emisă, iar procedura de revizuire a acordului de mediu se prelungeşte nepermis de mult.
”Dacă o autorizare în această toamnă ar fi permis la limită finalizarea drumurilor în acelaşi timp cu podul, în condiţiile actuale, autorizarea lucrărilor abia la primăvară va împinge finalizarea lucrărilor de drum în anul 2023 şi transformarea podului într-un muzeu de 2 miliarde de lei. Solicităm Guvernului prin toate instituţiile abilitate din subordine să deblocheze situaţia autorizaţiei de construire pentru drumurile de legătură în cel mai scurt timp”, este apelul Asociaţiei Pro Infrastructură.
Pentru acest obiectiv au fost alocate fonduri nerambursabile în valoare de aproximativ 363 de milioane de euro, din Fondul European de Dezvoltare Regională, bani care vor fi folosiţi atât pentru construirea podului, cât şi pentru realizarea unei reţele de drumuri de 23 km, care vor face legătura cu podul.
Podul suspendat peste Dunăre va avea o lungime de 1.974 metri, dintre care 1.120 metri reprezintă deschiderea centrală, la care se adaugă două deschideri laterale de 489 metri pe malul dinspre Brăila şi 364 metri pe malul dinspre Tulcea.
Lăţimea totală va fi 31 metri şi va cuprinde patru benzi de circulaţie a câte 3,50 metri lăţime fiecare, patru benzi de încadrare a câte 0,5 metri lăţime fiecare, două acostamente de 1,50 metri lăţime şi o zonă mediană cu lăţimea de 3 metri.
La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, două benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele urmând să aibă 2,80 metri fiecare.
Citeşte şi: