Biserica din Brăila care era folosită de pompieri ca turn de observaţie. Legătura Bisericii "Sf. Nicolae" din Brăila cu Mihai Viteazu

Biserica Sf. Nicolae din municipiul Brăila este primul monument religios de mari dimensiuni construit la Brăila. Pentru că în 1861 era cea mai înaltă construcţie din oraş, aceasta deservea şi ca punct de observaţie pentru pompieri în scopul de a preveni incendiile.

Biserica „Sfântul Nicolae” din Brăila îşi are începuturile în anul 1835, când este aşezată piatra de temelie a celui de al doilea locaş de cult ortodox din Cetate după emanciparea Brăilei de sub dominaţia otomană (1829). Actualul edificiu nu este cel ridicat între 1835 – 1839, întrucât un incendiu devastator a distrus Biserica de pe fosta stradă Iancu Slătineanu, astăzi Ana Aslan. Acest eveniment nefericit se întâmpla în anul 1860, dar prin mobilizarea exemplară a enoriaşilor şi prin sprijin guvernamental, locaşul renaşte începând cu anul 1861, fiind construită o nouă biserică după planul arhitectului Dimitrie Poenaru.

Puţini ştiu însă că atunci când oştile lui Mihai Viteazul conduse de banul Manta au luat Brăila din mâinile turcilor în aprilie 1595, victoriei creştinilor i-a fost consacrată şi o biserică ce a primit hramul Sf. Nicolae (1595/96). De ce Sf. Nicolae? Pentru că Mihai Viteazul îşi alesese el însuşi ca pro­tector pe acesta.

“Ne-am pus întrebarea dacă nu cumva există o legătură între locul ales pentru Biserica Sf. Nicolae din Brăila, ridicată după 1836 şi locul mănăstirii Sf. Nicolae zidită de Mihai Viteazul pe la 1596. Dacă din punctul de vedere al izvoarelor diplomatice sau narative, cronici sau relatări de călătorie nu credem să mai putem adăuga prea repede noi date, în schimb arheologia poate face ceva în stabilirea unor realităţi” explică prof. univ. dr. Ionel Cândea, cercetător – manager Muzeului Brăilei „Carol I”.

Slujba de inaugurare a Bisericii „Sfântul Nicolae” s-a făcut în anul 1864, brăilenii dobândind astfel unul dintre cele mai frumoase aşezăminte de rugăciune, la vremea aceea fiind şi cea mai înaltă construcţie din oraş. Pompierii din Cetate foloseau turnul clopotniţei împodobit cu ceas, ca punct de observaţie pentru intervenţii în caz de incendiu.

Vedere panoramică a Brăilei din turla Bisericii "Sfântul Nicolae"

“Este o biserică mai specială. O vreme ea a deservit ca şi Catedrală a oraşului. După Biserica Sfinţii Arhangheli, este al doilea lăcaş de cult construit în oraşul de la Dunăre. Totodată Biserica Sfântul Nicolae a avut una dintre cele mai formidabile biblioteci, după 1830. Biserica avea cărţi extrem de valoroase, iar acestea sunt şi astăzi în patrimonial Bisericii, o parte din ele la Protoieria Brăila şi o parte la Galaţi” a mai explicat prof. univ. dr. Ionel Cândea, cercetător – manager Muzeului Brăilei „Carol I”.

Biserica "Sf. Nicolae" din Brăila, în anul 1910 

Arhitectura Bisericii este una impozantă şi bine integrată într-un spaţiu cu stiluri arhitectonice dintre cele mai diverse. Biserica “Sfântul Nicolae” este construită pe temelie de piatră, cu zidărie de cărămidă. Stilul impus de arhitectul  Dimitrie Poenaru este de influenţă apuseană, neogotică. Mozaicul de deasupra uşilor de la intrare, reprezentându-l pe Sfântul Nicolae, arhiepiscop al Mirelor Lichiei, este însă o lucrare în cel mai pur stil bizantin, fiind practic pecetea tradiţiei răsăritene aşezată pe un corp ce aminteşte, cum spuneam, de arhitectura Vestului european.

Imagini din arhiva Muzeului Brăilei. Evenimentul a avut loc la Biserica Sfântul Nicolae Brăila (6 decembrie 1993) - Proclamarea Patronului Spiritual al Brăilei, Sf. Ierarh Nicolae

Citiţi şi 

• TÂRGOVIŞTE Obsesia pentru femei a lui Mihai Viteazul. Voievodul s-a iubit cu mai multe femei şi s-a ales cu un copil din flori, după un amor cu Tudora din Târgşor