Atacul de la Brăila este investigat de DIICOT. Procurorii vor să afle dacă a fost un atac terorist

Procurorii DIICOT Galaţi au deschis un dosar penal şi efectuează cercetări în cazul lui Marius Valentin Parfenie, tânărul responsabil de atacul din 11 noiembrie, soldat cu rănirea a zece persoane, după ce judecătorii au scris în motivarea arestării preventive a acestuia că modul în care a planificat şi executat acţiunea a fost la limita unui atac terorist.

Procurorii de la Crimă Organizată din Galaţi au deschis o anchetă în cazul atacului din 11 noiembrie de la Brăila, în urma căruia o persoană a fost înjunghiată şi alte nouă rănite, după ce au fost lovite cu o maşină furată de Marius Valentin Parfenie.

Ancheta reprezentanţilor DIICOT Galaţi nu are legătură cu dosarul instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila pentru tentativă de omor şi tâlhărie, ci vizează condiţiile în care a avut loc atacul, adică planificarea şi executarea acestuia, pentru a se putea stabili dacă a fost sau nu un atac terrorist.

Asta după ce s-a descoperit că tânărul a scris o serie de bilete, din care rezultă că atacul avea ca scop rănirea sau uciderea unui număr cât mai mare de persoane, ce ar fi trebuit urmat de sinucidere, scopul fiind acela de a provocare teroare. Judecătorii au tras, la rândul lor, concluzia că atacul de la Brăila îndeplineşte multe dintre criteriile unui atac terorist.

„Presupusele acţiuni criminale ale inculpatului sunt la limita atentatelor teroriste care îşi fac tot mai mult prezenţa în ţările Uniunii Europene, pe baza aceluiaşi modus operandi (acelaşi mod de operare), în sensul că entitatea teroristă (care poate fi chiar şi numai o singură persoană, în sensul Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, în speţă inculpatul), îşi propune să ucidă un număr cât mai mare de persoane, prin folosirea unui autovehicul (cel mai adesea sustras anterior), cu care pătrunde în mulţime, în locuri aglomerate (piaţă, mall, magazine, locuri de promenadă, în zile de sărbători ori chiar într-o simplă zi de duminică, atunci când oamenii ies din case, fie pentru promenadă, fie pentru diverse activităţi de divertisment ori chiar pentru rezolvarea unor probleme personale, etc.), pentru ca in final chiar să se sinucidă, ori să admită posibilitatea de a fi doborât de autorităţi, nu înainte de a-şi duce la bun sfârşit planul său infracţional (acela de a ucide cât mai mulţi oameni), acţiunile inculpatului vizând factori umani şi/sau factori materiali din rândul populaţiei civile sau al oricărui alt segment aparţinând acestora, acţiuni infracţionale ce sunt săvârşite, de regulă, cu violenţă şi care produc stări de nelinişte, nesiguranţă, teamă, panică sau teroare în rândul populaţiei, infracţiunile de omor ori de omor calificat (ori chiar tentativa la aceste infracţiuni), fiind săvârşite în scopul de a intimida populaţia”, scriu judecătorii în motivare. 

De altfel, modul concret de operare confirmă aceste supoziţii. „În privinţa pericolului concret pentru ordinea publică, judecătorul de drepturi şi libertăţi a avut în vedere modul de comitere a faptelor, prin planificarea întregii activităţi infracţionale, la limita unui atentant terorist, în sensul că inculpatul, cu ceva timp înainte de data de 11.11.2018, ori chiar în ziua respectivă, şi-ar fi propus să ucidă cât mai multe persoane cu putinţă (ar fi scris chiar bilete în acest sens), motiv pentru care a luat asupra sa un cuţit cu care a lovit în mod repetat în zona toracelui, urmărind moartea acesteia, pe prima sa victimă de la care, în acest mod a sustras mijlocul de transport, un autoturism folosit în mod clar ca mijloc prin care să-şi ducă la bun sfârşit acţiunea criminală, constând în uciderea a cât mai multor persoane, cu putinţă, iar la urmă, să se sinucidă, eventual, dacă nu va fi doborât de organele de poliţie, aşa după cum inculpatul a şi declarat în faţa organului de urmărire penală”, au mai menţionat magistraţii.

Plănuia să ucidă cât mai mulţi români

Magistraţii au reţinut şi că probele indică faptul că Marius Valentin Parfenie a consumat alcool şi, posibil, droguri, cu scopul de a-şi face curaj să-şi ducă planul criminal la bun sfârşit şi nu cum a invocat apărarea, adică accidental.

„După ingerarea de alcool, posibil şi de alte substanţe cu efecte psihoactive (dar acest lucru urmează să fie stabilit ulterior, după sosirea la organul de urmărire penală a rezultatelor probelor biologice recoltate de la inculpat), pentru a-şi face curaj, inculpatul s-ar fi deplasat cu autoturismul sustras în cea mai aglomerată zonă a Municipiului Brăila, într-o zi de duminică, la prânz, adică chiar în zona mall-ului din Brăila, unde ar fi forţat intrarea, cu scopul vădit de a pătrunde în interior pentru a face foarte multe victime (aşa cum inculpatul a avut intenţia de la început), însă activitatea infracţională i-ar fi fost îngreunată de pilonii din beton aflaţi la intrare, pe care inculpatul i-ar fi lovit, ceea ce l-ar fi frânat blocând maşina prin proiectare în stâlpul intrării în magazin, context în care inculpatul ar fi acroşat şi ar fi lezat integritatea corporală a 7 persoane, inclusiv doi minori. Judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că doar hazardul a făcut ca victimele lovite la Mall-ul din Brăila să nu fie ucise efectiv, pentru că intenţia vădită a inculpatul ar fi fost de la început uciderea acestora, aşa cum acesta de fapt a şi declarat”, se mai arată în decizia de arestare preventivă a individului.

Potrivit magistraţilor, „acţiunile au avut menirea a atrage atenţia asupra unui aspect, a unei idei, în general unei idei extremiste/radicale, ori pentru a schimba ceva în ordinea unei societăţi, inclusiv în deciziile din domeniul politic”.

„În cazul de faţă, scopul final şi declarat chiar de inculpat, al acţiunilor sale a fost acela de a extermina cât mai mulţi români, care nu se circumscriu ideii sale de calitate umană, aşa cum inculpatul a văzut că sunt oamenii în Suedia, de exemplu (acolo unde ar fi lucrat conform propriilor declaraţii), inculpatul declarând la momentul prinderii sale de către cetăţeni, «trebuie să curgă sânge în ţara asta», «sunt un terorist», etc., relevante fiind sub acest aspect şi ideile radicale pe care inculpatul le-a expus în biletele scrise olograf chiar de către el şi care se află la dosarul cauzei”, mai reţin judecătorii.