Tragedie! La doar 17 ani a murit în urma stop cardio respirator

Cosmin Podovei, elev al Grupului Şcolar „Dimitrie Negreanu” a murit, sâmbătă seară, chiar în faţa blocului în care locuia după ce i s-a făcut rău.

Un vecin a văzut când tânărul s-a prăbuşit la pământ şi a solicitat ajutorul medicilor, care l-au transportat la Spital. Numai puţin de o oră au încercat medicii să îl resusciteze însă eforturile lor au fost zadarnice.  

Potrivit şefului Unităţii de Primiri Urgenţe Botoşani, Petrică Rădăuceanu, cauza probabilă a decesului a fost „un anevrism rupt e aortă”.  Medicul mai spune că astfel de cazul sunt foarte rare. 

 Tânărul în vârstă e doar 17 ani era elev în clasa a IX a la Grupul Şcolar „Dimitrie Negreanu”.  Cosmin Podovei a practicat şi fotbalul, însă, din cauza problemelor pe care le avea cu inima a fost nevoit să renunţe.  

Colegii şi prietenii tânărului refuză să creadă că băiatul s-a stins atât e repede şi i-au lăsat câteva sute de mesaje pe contul său de Facebook. 

“Te-ai stins puţin câte puţin, sub privirile noastre neputincioase, plecând prea devreme dintre noi. Te-am iubit prea mult şi te-am pierdut. Azi nu mai eşti unde erai, dar vei fi întotdeauna în sufletele noastre. Nu se poate înţelege cât de grea e despărţirea, decât atunci când o fiinţă dragă pleacă de lângă noi, un suflet mult prea bun, mult prea generos, o fiinţă minunată. O cauţi şi nu o găseşti, o strigi şi nu te aude, o aştepţi şi nu mai vine. Un suflet minunat, plin de dragoste şi credinţă, s-a înălţat la cer, departe de mine, dar mai aproape de Dumnezeu, lăsând în urmă singurătate şi tristeţe. Cu multîă tristeţe ne luăm rămas bun,de la Cosmin,Odihneasca-se in pace”, a scris pe pagina tânărului, Alexandra Prăjan. 

“Dumnezeu să te ierte Cosmin, ai fost şi vei rămâne mereu în inimile noastre! Nu te vom uita niciodată, desi am avut ocazia să te cunosc foarte bine, am refuzat, crezând că eşti un Golan. Îmi cer scuze mii de scuze şi iarta-mă...Vino înapoi lângă noi cei care te vom iubi şi lângă părinţii tăi", a scris o altă prietenă.

“Nu am cuvinte să exprim ce simt acum. Nu s-au inventat acele cuvinte care să exprime durerea, tristeţea, sentimentul pierderii unui om atât de drag şi bun, şi blând, şi frumos, şi prieten şi frate . N-am mai apucat să ne vedem asa cum stabilisem, să stăm de vorbă pana trarziu, discutiile noastre interminabile despre întâmplări, despre viaţă, despre lume, aşa cum discutasem..mi-ai zis să am grijă de mine până vin şi mi-ai promis ca vei avea grijă de tine...şi uite vorbesc singură acum. Mi-e greu să cred că nu mai eşti”, spune şi Mihaela Amarandei.