Podgorii legendare la Rădeni. Vinuri nobile băute de voievozi şi căpetenii dacice

Vinurile de soi, deobicei se împletesc  cu legenda şi frumuseţea locurilor pe dealurile Moldovei de Nord. În fosta Ţară de  Sus străbătută de marii voievozi ai Moldovei, vinul de calitate a curs din belşug în boloboace şi a alimentat curţile domneşti de la Fălticeni, Botoşani, Iaşi sau Suceava.

Ca o prelungire a viilor domneşti de la Cotnari, într-un cot de deal, ascuns privirilor dar nu şi cunoscătorilor de soiuri bune, se întinde mitica podgorie a Rădenilor. Învelită în aura vremurilor trecute, localnicii povestesc că au auzit de la moşi strămoşi că vinul alb al Rădenilor se face tocmai din vremea lui Burebista.

Vin zămislit în legendă

Chiar la intrarea în judeţul Botoşani, pe şoseaua ce vine din fostul târg al Iaşilor prin Târgu Frumos şi Hârlău, se află localtiatea Frumuşica.  Întemeiată  din secolul al XV lea, bătrânii încă îşi mai aduc aminte, că nasterea satului şi a localităţilor din jur se leagă bineînţeles de o legendă şi de numele marelui voievod moldovean Ştefan cel Mare.

 „Păi se spune că venea Ştefan la mănăstirea Popăuţi, că el o ridicat-o la Botoşani. Şi s-a prit aici la un han care era in calea negustorilor. Mai erau numai câteva case. Şi la han a cunoscut o fata, o hangiţă. Şi i-a plăcut la domn de dânsa şi a întrebat-o cum o cheamă. Ea nu s-a lăsat şi nu a vrut să-i spuie. Ştefan a plecat dar a spus zonei Frumuşica, după fata de la han”, a povestit nea Ilie, un bătrân de aproape 90 de ani din Frumuşica. 

Mai vechi decât localitatea în sine, se spun însă că este vinul care se face aici la Frumuşica, mai precis în cătunul de la Rădeni. ”Aici este vie, tocmai de pe vremurile dacilor. Era multă pe toate dealurile ăstea”, susţine Ilie Durneanu, un localnic din Rădeni.

 Că este adevărat sau nu, dar primarul comunei Frumuşica este sigur că măcar de pe vremea lui Ştefan cel Mare sunt viile la Rădeni. 

„Sunt de pe vremea lui Ştefan cel Mare este sigur. Aici a fost şi un han, care era foarte căutat pentru vinul bun şi dulce de aici. Mulţi negustori şi boieri poposeau aici datorită vinului.”, a declarat primarul comunei Constantin Rădeanu .  Vedeta podogoriilor de la Rădeni a fost dintotdeauna strugurl alb şi vinul dulce şi spumos care era obţinut din poamă.

 ”La noi renumit este vinul al de Rădeni. Avem vii care se întind pe o suprafaţă de 47 de hectare. Producem în principal Fetească Albă şi Grasă de Cotnari”, precizeaza Constantin Rădeanu. 

 Acest vin alb este un soi înobilat şi de dealurile din zonă, susţin cei care îl cultivă şi îl produc.

” Este vorba şi de pământul ăsta în care creşte via. Pământ bun, roditor. Dealurile astea au ceva magic, doar nu degeaba plantau aci dacii via. Până şi Ştefan cel Mare bea fetească de aici. Are tărie dar şi o aromă şi un buchet deosebit”, susţine Titel Arhip, director executiv al Cooperativei Agricole de Fructe şi Legume-Frumuşica.

 Ca în vremurile voievozilor şi domniţelr şi astăzi vinul de rădeni are mare căutare. In principal însă în rândul botoşănenilor care îl cunosc cel mai bine. ” Tot timpul mă aprovizionez de la Rădeni.  Este extraordinar vinul de acolo. Ămi place căe ste natural”, susţine Dorin Brumă, un botoşănean care la fiecare sărbătoare se aprovizionează de la Rădeni cu vin alb. 

 Premii luate de Cotnari şi cu vin de la Rădeni

 Zeci de ani, în special în perioada comunistă, prin colectivizare, hectarele de vie de la Rădeni au fost alipite, viilor de la Cotnari, ale căror prelungire sunt. tocmai de aceea la Rădeni şi astăzi se mai produce Grasă de Cotnari. Tocmai de aceea, vinu din zonă a fost tehnologizat şi imbuteliat la Cotnari şi pus pe piaţă ca atare, ca vin de Cotnari. Localnicii din Frumuşica susţin că l-i s-a făcut o mare nedreptate, mai ales că vinul alb de Rădeni, degustat de însuşi Ştefan cel Mare obţine premii, chiar şi internaţionale, dar nu sun denumirea locului de unde provine ci cu etichetele de la Cotnari. 

”Păi înainte podgoriile de la Rădeni, făceau parte din podgoriile de la Cotnari. Erau o prelungire a acelor podgorii. Păi cu vinul de la Rădeni, Cotnariul a luat multe premii. Nici nu mai ştiu câte. Binînţeles şi în străinătate, cu vinul ăsta alb de aici de la Rădeni”, confirmă Constantin Rădeanu, primarul din Frumuşica. 

După căderea regimului comunist, podgoriile de la Rădeni s-au desprins de Cotnari, care privatinzându-se s-a concentrat doar pe pe viile din zonă. Vinul nobil de Rădeni a fost salvat, printr-o asociere fericită a câtorva agricultori din zonă, caresub conducerea unui viticultor cu experienţă din zona Rădeniului, Titel Arhip, au pus bazele Cooperativei Agricola de Fructe şi Legume Frumuşica. În momentul de faţă 47 de hectare de vie au fost amenajate şi sunt exploatate de această cooperativă. 

 ” Vinul nobil de aici trebuia salvat şi valorificat. Noi încercăm şi punem mână de la mână să promovăm vinul natural, cum se făcea odată. Fără adaosuri. Ne străduim incontinuu să îl promovăm să îl facem un brand cunoscut şi peste graniţele ţării”, susţine Titel Arhip. 

 Legenda face parte din vinul alb de Rădeni, dar implicarea autorităţilor pentru promovarea pe piaţa internă dar şi internaţională a acestor produse tradiţionale este în multe cazuri minimă. 

Citi si:

5 leacuri miraculoase cu struguri

Strugurii îţi păstrează pielea tânără