Pietre funerare, pagini de istorie evreiască

Cimitirul israelit din Botoşani atrage anual sute de turişti din întreaga lume. Cimitirul evreiesc ascunde sute de morminte ale unor personalităţi marcante din cultura românească. Inscripţiile în ebraică includ informaţii relevante din punct de vedere istoric.

Cimitirul israelit din Botoşani este printre cele mai mari şi mai importante din ţară, rămas deschis după pogromul evreilor din război şi după emigrarea masivă a comunităţii din perioada comunistă. Întins pe o suprafaţă de 12 hectare, cimitirul este acum un loc de pelerinaj pentru evreii plecaţi din Botoşani şi care sunt în căutarea rudelor îngropate aici.

Mii de morminte vechi, ascunse de o vegetaţie densă, adăpostesc sufletele celor care odată făceau parte din elita oraşului. Pe pietrele de mormânt stau cioplite simboluri care arată breasla şi le indică statutul social. Strămoşii ambasadorului SUA în România sau al ambasadorului Israelului la Vatican sunt îngropaţi aici alături de nume mari ale culturii româneşti.

Printre aceştia se numără lingvistul Alexandru Graur, pictorul Solomon Sanielevici, matematicianul Simion Sanielevici, poetul şi publicistul Salomon Segall, istoricul Zigu Ornea, doctorul în medicină Varcu Cajal sau doctorul Emil Tauber. „Mulţi dintre ei au rude răspândite pe toate continentele, care vin anual să viziteze mormintele şi locurile unde au trăit strămoşii lor. Primim anual sute de vizitatori din SUA, Canada, Istrael şi toată Europa“, spune Marcel Raul Goldenberg, consilier cultural al comunităţii evreieşti din Botoşani.

Doar 123 de evrei mai trăiesc la Botoşani

Accesul în cimitir nu se face decât cu acordul liderilor Comunităţii Evreilor care consideră că acest loc este singura comoară care le-a mai rămas. Vegetaţia a acoperit mare parte din pietrele funerare. Cu toate acestea, se ştie exact orice mormânt, toate fiind evidenţiate în registre speciale scrise în ebraică şi română, începute în anul 1840.

„Nu există mormânt să nu ştim unde se află şi al cui este. Aceste registre au fost ţinute cu sfinţenie de comunitate şi transmise din generaţie în generaţie“, afirmă Iosef David, preşedintele Comunităţii Evreilor din Botoşani.

Potrivit datelor istorice, primii evrei s-au stabilit în Botoşani în 1540. Registrele de evidenţă a comunităţii, începute după 1840, ţin loc de certificat de naştere şi de deces pentru toţi evreii care au trăit în Botoşani. Paginile îngălbenite păstrează 30.200 de nume şi date privind rudele celor decedaţi. „În Botoşani exista una dintre cele mai mari comunităţi evreieşti din ţară. În tot judeţul erau 50 de sinagogi. Acum este doar una singură şi mai sunt 123 de evrei care trăiesc“, adaugă Iosef David.

În cimitirul evreiesc sunt îngropaţi şi şapte rabini.