Meșteșuguri ca acum un secol învățate direct într-o ogradă țărănească. Experiență unicat în nordul Moldovei
0O tabără unicat de cioplit lemnul a fost organizată chiar în ograda unui sătean din satul Hulub, județul Botoșani. Timp de trei zile cursanții au trăit atmosfera rurală în toate aspectele ei.
Satul Hulub, se află în comuna Dângeni, la aproximativ 35 de kilometri de municipiul Botoșani. Este un sat tradițional, din nordul extrem al Moldovei, cu locuințe și obiceiuri care aduc aminte de satul românesc vechi.
Printre localnici se distinge familia Apalaghiei. Sonia și Marcel sunt doi dintre cei mai renumiți meșteri populari din județul Botoșani. Marcel Apalaghiei a absolvit Facultate de Mecanică, dar din tinerețe s-a dedicat cioplirii lemnului, ajungând faimos în toată România. Face de la lucrări mai de mică anvergură, cum ar fi lingurile, și până la catapetesme complicate de biserică.
Dedicat total meșteșugului autentic, cu mijloacele și simbolistica moștenită de sute de ani, Marcel Apalaghiei și-a transformat casa în școală de cioplitori. De șapte ani, în fiecare vară, câte trei zile, zeci de copii vin să învețe de la meșteri populari, arta și meșteșugurile strămoșești.
„Este ceva special la tabăra asta”
Marcel Apalaghiei și soția sa își pun ograda, casa și priceperea la dispoziția a zeci de copii care vin să învețe meșteșugurile tradiționale. Tabăra este organizată de secția de cioplit lemn a Școlii Populare de Artă Botoșani, într-un cadru unicat, asemănător gospodăriilor de altădată.
În curtea soțiilor Apalaghiei, de obicei în perioada 25-27 august, vin mai mulți meșteri populari renumiți în toată țara și chiar în Europa pentru priceperea lor. Este vorba inclusiv de Celica Nistor, încondeietoare renumită de ouă, dar și de Stan Dănuța, meșter popular specializat în măști, opinci și accesorii vânătorești.
La aceștia se adaugă și soții Ana și Neculai Matei din Iași, specializați în cusături tradiționale. Fiecare, alături de Marcel Apalaghiei, realizează diferite ateliere de creație unde copiii învață să cioplească, sculpteze în lemn, să facă opinci, măști, să încondeieze ouă sau să coase.
„Este ceva special la tabăra asta. Nu poți crea în altă parte, cum poți aici. Sunt niște lucruri pe care noi trebuie să le prețuim și pentru a le duce mai departe, a le arăta prietenilor, mai ales că acuși începe școala”, spune unul dintre participanți, o fată de 12 ani.
Tabără devenită tradiție
Soții Apalaghiei organizează de șapte ani această tabără în curtea casei și în atelierele aferente. Casa însăși a fost construită special ca să poată adăposti și astfel de activități. Sunt tineri care de șapte ani vin mereu la această tabără, tocmai pentru că învață în fiecare an, ceva nou.
„Vin de șapte ani. Am învățat să cioplesc, să sculptez în lemn, asta mi-a plăcut cel mai mult. Este extrem de util pentru că reușești să-ți decorezi singur prin casă, pe grinzi, stâlpi”, spune un tânăr de 17 ani.
Alți „veterani” ai taberei de la Hulub au învățat câte ceva din toate. „Vin de șapte ani, de la prima ediție. Am învățat să sculptez, să cos la gherghef și la încondeiat ouă.”, spune o adolescentă de 14 ani.
Marcel Apalaghiei este de părere că aceste tabere sunt o datorie morală. „Noi am încercat să dăm un exemplu, prin tot ceea ce facem. Chiar și aici la noi acasă, printre toate lucrurile sculptate. Încercăm să-i atragem pe această cale, încercăm să le arătăm și de unde vin strămoșii noștrii. Că dacă nu ne știm bine trecutul, nu ne știm bine prezentul. Viitorul nici atât, ne desființăm ca neam”, spune Marcel Apalaghiei.