Localitatea săracă din România care poate deveni pion principal în reconstrucția Ucrainei
0Darabani, cel mai nordic oraș din România, ar putea deveni port terestru și un punct cheie în reconstrucția Ucrainei de după război. Autoritățile locale fac demersuri, inclusiv în relația cu Ucraina, pentru deschiderea unui nou punct vamal cu țara vecină, dar și realizarea unui hub economic la graniță.
Discuțiile privind reconstrucția Ucrainei includ și viitorul zonelor de frontieră care au șansa de a se transforma în adevărate hub-uri economice în apropierea țării vecine. Deja se fac planuri pentru tranformarea unor localități de graniță românești în adevărat hub-uri pentru redresarea economică a țării vecine cu beneficii de ambele părți. Cel mai bun exemplu este orașul Darabani, cea mai nordică localitatea urbană din România, situată pe teritoriul județului Botoșani, chiar lângă zona de frontieră cu Ucraina. Autoritățile județene din Botoșani au început demersurile pentru transformarea orașului, care s-a zbătut decenii la rând în sărăcie și izolare, într-un port pe uscat care să deservească procesului de reconstrucție a Ucrainei.
De la sărăcie și anonimat la mare port de frontieră
Darabani se află în apropierea malurilor Prutului, la frontiera cu Ucraina. A fost ridicat la rangul de oraș abia în anul 1968. După 1990, Darabaniul s-a zbătut într-o sărăcie cruntă, fără locuri de muncă, izolat în nordul țării și fără perspective reale, mai ales pentru tineri. A început să se dezvolte acum aproximativ 10 ani, cu ajutorul fondurilor europene, guvernamentale, dar și al unei asociații care l-a transformat în centru cultural. Autoritățile județene, și nu numai, au planuri mari în oraș, mai ales în contextul discuțiilor privind reconstrucția Ucrainei.
În intervalul 11-12 iunie, a avut loc, la Sighetul Marmației, o întâlnire între autorități județene, reprezenanți ai Agenției pentru Dezvoltare Regională, dar și alte oficialități, finalizată cu semnarea protocolului de cooperare pentru sprijinirea reconstrucției și dezvoltării Ucrainei. Reprezentanții Consiliului Județean Botoșani spun că vor fi alocate fonduri pentru zona de graniță.
„Vor fi cu siguranță fonduri pentru zona asta de graniță care ne privesc pe noi. Și eu insist foarte tare cu zona asta de la Darabani”, spune Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani. Acesta mărturisește că a făcut deja demersuri și poartă discuții pentru realizarea unui port pe uscat la Darabani, o investiție uriașă care va transforma orășelul nord-moldav într-un pol al dezvoltării la granița de nord a României.
„Îmi doresc acest port pe uscat la Darabani. Eu cred că zona aceasta o putem lega de Ucraina și putem să creăm aici un pol foarte important pentru stabiliza niște companii în vederea reconstrucției țării vecine”, adaugă Iftime. Concret, ar urma sǎ fie o zonă liberă în care să apară furnizori de materiale, o zonă de tranzit și schimb comercial dinspre România către Ucraina. „O zonă liberă în care potențialii furnizi de materiale fac livrări de-o parte și de alta”, spune șeful Consiliului Județean Botoșani.
O nouă vamă, căi ferate și utilități
Reprezentanții Consiliului Județean Botoșani spun că realizarea portului pe uscat de la Darabani presupune o investiție consistentă, cu asigurarea de utilități, infrastructură rutieră și feroviară modernă, dar și un nou punct vamal. „Noi la Botoșani avem nevoie de un punct de vamă serios prin care să se poată trece atât rutier cât și feroviar. Dacă legăm aceea zonă cu infrastructura necesară și asigurăm toate utilitățile vă garantez că într-un deceniu lucrurile se vor schimba mult”, susține președintele Consiliului Județean Botoșani. În acest sens, Valeriu Iftime a purtat discuții cu reprezentanții români și ucraineni.
„Am vorbit cu cei de la Ministerul Transporturilor, cu guvernatorul de la Cernăuți şi vrem să facem o întâlnire în perioada următoare, în zona Darabani, pe tema asta a graniței și a conectivității între România și Ucraina”, conchide Iftime. Autoritățile spun că un port pe uscat la Darabani ar aduce o dezvoltare fără precedent în zona de nord a Moldovei, transformând-o dintr-o Cenușărească într-o adevărată regină a dezvoltării la frontieră. Conceptul de port pe uscat poate fi întâlnit în mai mult țări ale Uniunii Europene, dar și în Statele Unite ale Americii. Portul pe uscat este ca o platformă de tranzit comercial, dar și cu posibilități industriale, prin linii de servicii, depozitare sau chiar prelucrare.