Legenda Botoşaniului. De unde vine numele oraşului
0Numele Botoşani apare menţionat pentru prima oara în Letopiseţul Ţării Moldovei al lui Grigore Ureche. Oraşul a avut o importanţă deosebită de-a lungul secolelor.
Numele oraşului este legat de evenimentele din anul 1439 când "au venit tatarii şi au prădat şi arsu târgul Botoşanii". Oraşul îsi trage numele, potrivit cercetărilor istorice, de la un boier pe nume Botaş, care a trăit pe aceste meleaguri. De altfel, cea mai veche pecete cunoscută până acum a Botoşaniului, care avea drept marca un păun cu coada răsfirată, poartă inscripţia "Pecetea târgului Botaş".
Amplasat la o mare raspântie de drumuri de interes continental , unul care lega porturile Mării Baltice, prin Liov, cu porturile de la gurile Dunării şi de pe ţărmurile Mării Negre, altul ce trecea peste Carpaţi legând oraşele din Transilvania cu Europa Orientală încrucişându-se la Botoşani, târgul Botoşanilor a devenit în scurt timp unul dintre centrele comerciale ale Moldovei. O mare dezvoltare economică o are târgul începând cu secolul al XV-lea. Dezvoltarea pe care o cunoaşte comerţul aduce oraşului venituri însemnate, iar prima pecete a oraşului simboliza podoabele doamnei Moldovei, cumparate cu bani din venitul târgului. "Din vremea lui Stefan cel Mare si până către secolul al XVIII-lea la Botoşani au existat impunatoare curţi domneşti, loc de popas şi odihnă pentru voievozii Moldovei. Botoşanii nu au fost cetate ci târg deschis, fără ziduri", a declarat Gheorghe Median, istoric Muzeul Judeţean Botoşani.
Cele mai importante date istorice
1439 – prima atestare documentară
1551 – Biserica „Sfântul Gheorghe“ este ctitorită de doamna Elena, soţia domnitorului Petru Rareş
1552 – Biserica „Adormirea Maicii Domnului“, cu acelasi ctitor, doamna Elena
1670 – apare cea mai veche pecete a târgului pe un document
1759, 28 decembrie – este înfiinţată cea mai veche „Şcoală domnească“
1820 – ia fiinţă „Casa obştească“, cu misiunea de a pava drumurile
1825 – se organizează piaţa din centrul oraşului care în 1832 va fi iluminată pe timp de noapte cu lumânari
1832 – ia fiinţă corpul pompierilor şi se pun bazele organizării sanitare
1835 – ia fiinţă Şcoala primară Armeană
1831 – Boierul Mavromati înfiinţează spitalul „Sfântul Spiridon“
1838 – ia fiinta o trupă de teatru, care va alcătui nucleul teatrului „Mihai Eminescu“, înfiinţat la 21 decembrie 1914
1864 – Mihai Eminescu lucrează ca practicant la Tribunalul oraşului
1866 – se inaugurează prima tipografie
1868 – se înfiintează Camera de comerţ şi industrie pentru judeţele Botoşani, Dorohoi şi Suceava
1871 – prima gradină publică
1887 – apare Liceul de fete „Carmen Silva“
1926 – se înfiintează Universitatea Populară „Nicolae Iorga“