Fildeş de mamut vechi de zeci de mii de ani, uitat într-un colţ de muzeu la Botoşani
0Puţini locuitori din regiunea Moldovei ştiu că la Muzeul Judeţean Botoşani se găseşte un fildeş de mamut care oferă informaţii preţioase despre viaţa în Paleolitic.
Un fildeş de mamut, puternic fosilizat, tronează într-o încăpere a instituţiei încă din 1977, de când a fost redeschis muzeul.
Obiectul a fost descoperit la Ripiceni, în perioada 1969-1974, de către profesorul Alexandru Păunescu, de la Institutul de Cercetări Arheologice din Bucureşti.
Până la sfârşitul vieţii sale, renumitul arheolog s-a dedicat descoperirilor arheologice din zona Ripiceni.
A fost atât de atras de istoria acestor locuri, încât a cerut ca după moartea sa cenuşa să-i fie aruncată peste locurile botoşănene. „Şi familia aşa a şi făcut. Au venit într-o zi şi au aruncat peste localitatea Ripiceni cenuşa profesorului Păunescu", a precizat Lucica Pârvan, directoarea Muzeului Judeţean Botoşani.
În perioada amintită, s-au găsit mai mulţi colţi de fildeş, iar cercetătorii au apreciat că aceştia erau folosiţi la construcţia caselor în perioada paleolitică. Două exponate au fost depuse într-un muzeu în comuna botoşăneană Ripiceni, locul descoperirii, unul la Săveni şi unul la Botoşani.
Exemplarele de la Ripiceni, cele mai mari şi mai arătoase, au dispărut fără urmă, fără ca vreun responsabil să dea socoteală. Cel de la Botoşani este vedeta fotografiilor puţinilor turişti din zona Moldovei care vin cu autocarele în perioada vacanţelor.
„Am avut nişte copii de la Târgu Neamţ care tare s-au minunat când au văzut cum arată un colţ de elefant preistoric", a spus Lucica Pârvan.
Cu toate acestea, fildeşul din muzeul botoşănean rămâne o descoperire ignorată. Dacă localnicii ştiu, dar n-au interes să viziteze, cei din Moldova care şi-ar dori să vină n-au informaţii despre existenţa exponatului.
De peste zece ani se vorbeşte despre includerea Botoşaniului în circuit turistic, dar nu s-a concretizat niciuna dintre idei. Potrivit reprezentanţilor muzeului botoşănean, fildeşul ar atrage sute de persoane lunar dacă s-ar face cunoscută existenţa într-un program turistic.
„Aud acum că se vorbeşte despre o înţelegere. Adică noi primim gunoiul şi ei ne dau turişti. Este vorba despre nişte vecini de-ai noştri. Nu se va concretiza nimic. Singur, un director de muzeu, nu poate să facă un circuit turistic", a punctat Lucica Pârvan.
În prezent la Ripiceni s-au redeschis şantierele arheologice în colaborare cu institutul din Suceava.
Autorităţile au alocat mai puţin decât pentru fundaţia unei case pentru că atât le-a permis bugetul - 5.000 de lei. În solul de la Ripiceni se presupune că se află multe obiecte care vorbesc despre perioada paleolitică. Fildeş de mamut se mai găseşte la Muzeul Antipa din capitala ţării.