Comorile abandonate cerşetorilor

Clădirile de patrimoniu retrocedate în municipiu sunt adăpost pentru oamenii străzii

După ce au fost retrocedate foştilor proprietari, clădirile de patrimoniu din Botoşani nu mai au nicio şansă să scape de paragină. Imobilele se degradează pe zi ce trece pentru că noii titulari nu se arată interesaţi să investească pentru consolidarea lor.

Până anul trecut a fost un vid de legislaţie care permitea proprietarilor să lase lucrurile la voia întâmplării, situaţie care a creat un cadru propice degradării în voie a unor clădiri considerate a fi adevărate bijuterii arhitecturale.

Amenzile nu-i sperie

Din noiembrie anul trecut, un act normativ stipulează clar că proprietarii de clădiri riscă amenzi usturătoare dacă nu refac faţadele şi nu consolidează construcţiile. Sunt prevăzute sancţiuni, dar nu şi sursele din care să extragă fondurile necesare întreţinerii ruinelor. În cazul clădirilor de patrimoniu, obligaţia de-a le proteja revine autorităţilor locale, dar costurile sunt foarte mari, iar legea nu-şi poate atinge scopul.

Una dintre clădirile de patrimoniu aflate la un pas să se dărâme este fostul sediu de protocol al Partidului Comunist, aflată pe Bulevardul Mihai Eminescu, aproape de centrul oraşului.

Multă vreme a fost raiul boschetarilor. În 2008 a fost cumpărată de omul de afaceri ieşean Dănuţ Prisecariu, care n-a făcut prea multe investiţii pentru a schimba faţa clădiri. În cadrul unei şedinţe de Consiliu Local, unul dintre aleşii locali a sugerat să se pună cumva în vederea noului proprietar o intervenţie mai consistentă cu privire la reabilitarea imobilului pentru „a nu deprima“ trecătorii.
investiţii invizibile.

Clădirea a avut parte şi de un incendiu în urmă cu ceva timp, prilej cu care boschetarii au fost alungaţi, iar locul a fost curăţat. Rămâne însă aspectul dezolant al unei bijuterii arhitectonice. Pereţii dezgoliţi, tavanul care stă să se prăbuşească, podeaua distrusă şi geamurile inexistente contrastează cu zona locuită de vilele intelectualilor.

„S-au făcut şi se fac lucrări. Am investit. Am cerut certificat de urbanism de la Primărie, vom face şi gard şi oamenii lucrează. Poate nu erau acum, dar nu este o casă părăsită“, a declarat omul de afaceri Dănuţ Prisacaru. Într-o stare avansată de degradare este şi o altă bijuterie arhitectonică, Casa Sofian, care însă este apărată de atacul oamenilor străzii.

Acuzaţi de indiferenţă

Un gard solid şi lemnul care acoperă geamurile limitează accesul în clădire. Casa Silion, veche de la 1900, este la fel o ruină totală, abandonată de proprietari. Un caz fericit este Casa Garabet - Ciomac. În această clădire funcţionează momentan Arhiva Spitalului Judeţean „Mavromati“, însă după reabilitare se va transforma într-un centru de studii şi cercetare pentru medicii Judeţeanului. Şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu, DănuţHuţu, este de părere că la Botoşani, pe alocuri, este şi rea voinţă în gestionarea situaţiei imobilelor aflate în stare avansată degradare.

Acesta crede că doar rechinii imobiliari mai pot salva soarta unor clădiri uitate pe firul istoriei. La Botoşani sunt în jur de 250 de clădiri de patrimoniu, cele mai multe fiind biserici.