Cel mai tare concurs de bătut toaca din România. Cum au fost diferenţiaţi copiii iscusiţi în chemarea oamenilor la slujbă

40 de copii şi adolescenţi au participat în satul Icuşeni din Botoaşani la un concurs de bătut toacă, o competiţie exotică în care juriul apreciază dexteritatea, capacitatea de a ţine ritmul, implicarea sufletească şi precizia execuţiei.

Satul Icuşeni, este o veche vatră tradiţională, din comuna Vorona, situată la aproximativ 22 de kilometri de municipiul Botoşani. În fiecare an, pe 4 septembrie, la vechea biserică din sat, monument medieval din secolul al XVII-lea, are loc un concurs de bătut toaca. 

Este un fel de olimpiadă şcolară, fiindcă participă mai ales copii şi tineri cu vârste cuprinse între 10 şi 18 ani, ucenici ai pălimarilor din satele Moldovei. Este o competiţie de anvergură, fiindcă sunt participanţi care vin la Icuşeni de la zeci de kilometri, din satele botoşănene sau din judeţul Suceava. Anul acesta au participat 40 de copii şi tineri din parohii din Moldova de nord.

Este al treilea an de când se organizează concursul. „Este o adevărată cinste. O onoare pe care satul nostru, bătrânesc şi răzeşesc, o merită“, spune Vasile Maxim, un sătean din Icuşeni. În curtea bisericii, chiar în faţa turnului clopotniţă, este montată toaca. În apropiere se află şi masa juriului format din preoţi, intelectuali ai satului şi primarul comunei Vorona. Ucenicii de pălimar, experţi deja în bătutul la toacă, se pregătesc sufleteşte. Treaba este cât se poate de serioasă, iar fiecare concurent a venit cu propriile sale ciocane.

„La bătut toaca trebuie credinţă“

La ora 16.00, curtea bisericii era plină de oameni. Juriul era şi el pregătit. Primul concurent, un copil de 11 ani îmbrăcat în costum naţional, este chemat să-şi arate priceperea. Băiatul şi-a făcut cruce, şi-a potrivit ciocanele şi-a început să bată. Au urmat apoi şi ceilalţi. Fiecare a adus un stil propriu, cu alte „floricele“ şi metode de percuţie. „Concurenţii îşi fac un stil propriu sau continuă stilul celui care l-a învăţat, iar aici îşi arată priceperea şi talentul“, spune preotul Andrei Bucşă, din parohia Poiana Vorona. Juriul a apreciat dexteritatea, capacitatea de a ţine ritmul, implicarea sufletească şi precizia execuţiei.

 Copii au bătut toaca la Icuşeni FOTO Cosmin Zamfirache

Pentru mulţi dintre concurenţi, bătutul în toacă reprezintă o experienţă excepţională. „Este un sentiment dincolo de cuvinte. Eu, când bat, nu mă mai gândesc la nimic, doar simt bătăile. La bătut toaca trebuie credinţă. Dacă nu crezi, nu iese nimic din lemn“, spune Gabriel Popovici, un concurent de 14 ani. Majoritatea celor copiilor au învăţat să bată la toacă de la părinţi sau de la pălimarii satului. Concurenţii spun că nu oricine poate să bată bine la toacă. „Îţi trebuie îndemânare, forţă, şi trebuie să înveţi bine de la cel care te învaţă.

 Unii copii au bătut toaca pe băncuţe FOTO Cosmin Zamfirache

Pe mine m-a învăţat tata şi bat toaca la biserică de patru ani. Dacă exersezi mult ajungi să faci «floricele» şi devii tot mai bun“, spune Constantin Irimia, un copil de 12 ani. După concurs, juriul s-a retras pentru deliberări. În tot acest timp, o călugăriţă de la mănăstirea Vorona, dar şi un preot, au oferit un „recital“ de bătut la toacă, arătându-şi virtuozitatea.

Premii în bani şi dulciuri

Ca orice concurs şi „olimpiada“ de bătut toaca de la Icuşeni s-a lăsat cu premiera celor mai buni ucenici de pălimar. Cel care a ocupat primul loc a primit 50 de lei şi o pungă cu bunătăţi. Locul 2 a luat 40 de lei, iar ultimul de pe podium - 30 de lei. Fiecare participant a primit dulciuri şi diplome. Concursul a fost condimentat cu muzică populară cântată live de orchestra comunei, iar cei prezenţi au fost omeniţi cu vin, suc şi cozonac. 

De ce se bate toaca

Preotul Andrei Bucşă spune că bătutul în toacă este o tradiţie ortodoxă cu adânci semnificaţii. „Toaca este o chemare a credinciosului la slujbă. Aşa cum spun Sfinţii Părinţi toaca simbolizează sunetul care s-a auzit atunci când Hristos Domnul a fost răstignit pe cruce. Este sunetul care ne aduce aminte că Hristos s-a răstignit şi ne cheamă la slujbă“, spune preotul din comuna Vorona. Totodată toaca este şi „clopotul de lemn“ apărut în Evul Mediu atunci când turcii topeau clopotele mănăstirilor sau bisericilor creştine. În locul clopotului care chema la slujbă, pălimarii foloseau toaca.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:

Ofensiva toackerilor. Studenţii creştin-ortodocşi se revoltă după ce au bătut toaca într-o rezervaţie naturală şi îi atacă pe „hipsterii de la Colectiv”

Festival de bătut toaca la Victoria