Botoşani: Schelete din Evul Mediu la Biserica Uspenia
0Rămăşitele datând din vremea lui Vasile Lupu au fost găsite întâmplător
Scheletele sunt bine conservate şi vor fi reînhumate după expertiza arheologică.
Mormintele au fost descoperite la 1,2 metri adâncime în spatele lăcaşului de cult, în timpul unor lucrări de reabilitare. Arheologii s-au arătat surprinşi de faptul că scheletele, care datează din Evul Mediu, sunt foarte bine conservate. „Sunt două schelete care au cam 300-400 de ani de când stau în pământ şi putem spune că arată bine“, a declarat Florin Hău, şeful echipei de arheologi. Scheletele au fost ridicate şi vor fi trimise la Institutul de Studii şi Cercetări Antropologice Iaşi.
Specialiştii vor stabili cu exactitate vârsta, rasa şi sexul persoanelor decedate. După aceea, vor fi aduse înapoi la Botoşani, iar preotul paroh Teodor Candrea va oficia o slujbă de reînhumare. Cel mai probabil serviciul funerar va avea loc la sfârşitul anului. Opt monede aflate în stare avansată de degradare au mai fost descoperite în mormintele din spatele bisericii.
Scheletele aparţin unor persoane obişnuite
Descoperirea este o premieră. Cel mai probabil, scheletele aparţin unor persoane obişnuite întrucât preoţii nu sunt înhumaţi în latura nordică a bisericii. În plus, arheologii nu au găsit alte însemne bisericeşti. „Credem că sunt înmormântări obişnuite ale populaţiei urbane din acele vremuri. Nu am găsit niciun indiciu de diferenţiere socială“, a mai precizat Florin Hău.
La Biserica Uspenia
a fost botezat Eminescu
Biserica Uspenia a fost ctitorită de Elena Rareş în anul 1452. La 21 ianuarie 1850 aici a fost botezat poetul Mihai Eminescu. „Preotul Ion Stamate a oficiat acea slujba religioasă şi a păstrat singurul act de stare civilă al poetului, registrul în care erau înregistrate ziua naşterii şi a botezului“, a spus preotul paroh Teodor Candrea.
Chiar dacă registrul devenit celebru a fost dus de Nicolae Iorga, în 1925, la Academia Română, biserica păstrează alte obiecte de valoare printre care evanghelii şi cărţi bisericeşti, epitaful Mântuitorului, lucrat în 1793 cu fir de aur şi argint, icoane şi clopote foarte vechi.
Indiciu pentru originea bisericii
Descoperirea scheletelor arată că biserica a fost construită pe locul altui lăcaş de cult care datează din perioada Evului Mediu. Cel mai probabil, spun specialiştii, vechile biserici erau construite din lemn întrucât arheologii nu au descoperit elemente din vechile fundaţii.