Botoşani: Reţeta falimentului Termica
0Sume colosale, de ordinul milioanelor de euro, au fost cheltuite în ultimii 15 de ani pentru revitalizarea termoficării din Botoşani. Societatea este acum în ruină, dar vinovaţii lipsesc. Timp de 15 ani, societatea de termoficare a fost vaca de muls bani a şmecherilor care au condus-o. CET-ul a fost menţinut artificial în viaţă doar pentru că de aici se putea fura ca în codru.
Declinul CET Botoşani a început după 1995, când fabricile din zona industrială au început pe rând să se închidă. Centrala termică era concepută în primul rând să producă agent termic pentru industria oraşului. Astfel, CET a rămas doar cu cei 32.000 de abonaţi casnici, majoritatea rău-platnici, cu datorii imense la asociaţiile de proprietari.
Societatea trebuia să plătească peste 1.000 de salariaţi şi să acopere pierderi de agent termic în reţea de 50%. Cu toate acestea, nimeni n-a conceput un plan de reabilitare serios. În schimb, Consiliul Local, acţionar majoritar la CET, şi şefii societăţii au angajat Termica într-o mulţime de credite şi afaceri păguboase. Aşa s-a ajuns în 1997 la celebra afacere Darstel. La acea vreme, CET-ul făcea parte din Regia Autonomă Municipală, o societate care cuprindea toate serviciile de utilitate publică din oraş. Doi din şefii regiei, Nicolae Andronic şi Traian Panait, au semnat un contract de 250.000 de dolari cu firma Darstel din Constanţa pentru a cumpăra păcură.
Banii au fost plătiţi în avans, însă păcura a ajuns la Botoşani abia după doi ani, când organele de anchetă au deschis un dosar penal.
„Afacerea a fost recomandată de fostul primar Ioan Cojocaru. Dumnezeu să-l ierte că a murit şi nu mai poate vorbi!“, este tot ce poate spune Ioan Diaconu, actualul director al Termica. Până în anul 2000, municipalitatea şi statul au cheltuit echivalentul a 10 milioane de euro pentru a menţine în viaţă CET-ul. Primele investiţii făcute între 2000 şi 2005 mai mult au creat pagube decât să ajute.
Anchete finalizate cu NUP
Primăria comandase un studiu din care a rezultat că sistemul de termoficare poate fi resuscitat cu 70 de milioane de euro. În loc să înceapă investiţiile, şeful de atunci al Termica, Florentin Pietraru, a cheltuit banii pe sere de legume şi magazine economat pentru pensionari. Un alt director, Bogdan Panţîru, a fost forţat de fostul primar Florin Egner să semneze un contract pagubos cu o firmă din Suedia pentru a cumpăra ţevi în valoare de 1,7 milioane de lei. Ţevile luate de la suedezi s-au dovedit neconforme. O parte dintre ele zac şi acum în curtea unităţii.
Atât Florentin Pietraru, cât şi Bogdan Panţîru au fost cercetaţi penal, însă dosarul s-a finalizat cu NUP, adică cu neînceperea urmăririi penale. Mai mult, după demiterea de la Termica a lui Bogdan Panţîru, acesta a fost promovat ca şef al ANRSC pe Moldova, instituţie a statului care reglementează serviciile de utilităţi publice. „Se cheltuiau toţi banii pe combustibil în timp ce pierderile din reţea erau colosale. Cei mai vinovaţi sunt membrii din Adunarea Generală a Acţionarilor şi din Consiliul de Administraţie. Ei iau deciziile şi managerii le duc la îndeplinire“, este de părere primarul Cătălin Flutur.
CET nou, cu 44 de milioane de euro
La începutul anului, Termica a fost declarată în faliment. Fostul CET este vândut ca fier vechi pe bursa de mărfuri. În urma societăţii au rămas datorii de 100 de milioane de lei. Municipalitatea a creat un nou operator: Modern Calor, cu 200 de salariaţi şi un proiect aprobat de Uniunea Europeană, de 44 de milioane de euro, pentru un sistem modern de termoficare. Pe lângă căldură şi apă caldă mai ieftină cu 40%, noul CET va produce şi energie electrică, care va fi vândută în sistemul naţional. La finalul investiţiei, în 2013, costurile pentru încălzirea unui apartament cu două camere n-ar trebui să treacă de 100 de lei.