Botoşani: Portret/ Constantin Livadaru: „Icoana este o fereastră către Ceruri“

A pictat sute de icoane şi a restaurat biserici vechi. El a donat lăcaşurilor o parte dintre lucrările sale.

Constantin are har şi este o persoană credincioasă. Din copilărie obişnuia să meargă la biserică şi crede că a avut mereu o relaţie aparte cu divinitatea. Prima întâlnire cu arta iconografică a fost însă la 13 ani, când biserica din satul bunicilor săi din localitatea Lunca-Suliţa era pictată. Chipurile îngerilor şi ale apostolilor l-au fascinat.

„Pictorul m-a ajutat să fac prima icoană care îl întruchipa pe Sfântul Ioan de la Suceava. Am făcut icoana după o pictură de pe pereţii bisericii. Nu ştiu cât de reuşită a fost, dar era plină de trăirea unui adolescent care credea în Dumnezeu“, povesteşte Constantin Livadaru.

La pas, spre mănăstirile din zona Moldovei

Pasionat de iconografie, Constantin a decis să urmeze cursurile Liceului de Artă „Ştefan Luchian“ din Botoşani. „Am vrut să aflu cum lucrau marii iconari ai vremii, ce poveţe ne dă Sfânta Scriptură şi ce canoane trebuie respectate. Talentul fără muncă este egal cu zero. Degeaba ai har dacă îl iroseşti“, a mai spus tânărul. El a avut norocul să întâlnească iconari cu tradiţie care l-au ajutat să pătrundă în tainele acestei meserii.

În adolescenţă, a luat la pas toate mănăstirile, a studiat picturile murale şi icoanele vechi şi a lucrat în tabere cu tematică religioasă, unde a realizat zeci de icoane pe care le-a dăruit prietenilor sau le-a donat bisericilor de la sate.

După terminarea liceului, s-a înscris la Universitatea de Arte Plastice din Iaşi pentru a studia arta restaurării şi conservării monumentelor istorice, îndeosebi biserici şi mănăstiri. Luni întregi a muncit la restaurarea picturii murale de la Mănăstirea Popăuţi, veche de peste 600 de ani, iar acum face parte din echipa care restuareaza Mănăstirirea Dragomirna din judeţul Suceava. „Este o răspundere mare. Nu ai voie să intervii în pictură pentru că îi schimbi sensul şi istoria“, a spus iconarul.

„Suntem puşi la încercare“

Până la vârsta de 33 de ani, Constantin a pictat toţi apostolii, a suprins durerea lui Hristos pe cruce, blândeţea Fecioarei Maria şi a reprodus pildele biblice. Toate acestea, după ce şi-a spus „Rugăciunea iconarului“. A terminat unele icoane în ani de zile, pe altele le-a abandonat definitiv pentru că harul divin nu l-a ajutat.

„Şi noi, iconarii, suntem puşi la încercare. Dacă nu reuşeşti să te transpui în acel moment, să-ţi deschizi sufletul şi să îl laşi pe Dumnezeu să lucreze prin tine, mai bine nu continui. Icoana este o fereastră spre Ceruri“, a mai spus Constantin Livadaru.
Expoziţie la Galeriile „Ştefan Luchian“

El recunoaşte că obişnuieşte să se joace cu elementele moderne în picturi de şavalet atunci când nu este inspirat să facă icoane.
„Îmi place stilul suprarealist în care simbolistica are un rol major. Pot vorbi astfel fără cuvinte, prin simboluri“, a adăugat pictorul. În această perioadă, lucrările sale sunt expuse de Sărbătorile Pascale la Galeriile de Artă „Ştefan Luchian“ din Botoşani.

Profil
Născut. 9 aprilie 1978, Botoşani.
Studii. Este masterand la Universitatea de Artă „George Enescu“ din Iaşi, specializarea restaurare şi conservare.
Familie. Este necăsătorit, are o fetiţă.

Întrebări şi răspunsuri
Te-ai rugat vreodată la o icoană pictată de tine?
Sincer să fiu, nu. Dar sper ca alţii să o facă şi să găsească astfel liniştea sufletească.
Care sunt icoanele în faţa cărora trebuie să te închini?
Cred că cele care reuşesc să te facă să vezi prin ele şi să simţi dumnezeirea. Nu poţi aştepta ca o icoană să te mântuiască.

Ce-i place
„Îmi plac oamenii şi sunt bucuros să constat că mai avem suficientă minte“, a spus Constatin.

Ce nu-i place
Lui Constantin nu-i plac cei care ne conduc şi este decis să nu plece din ţară ca să le facă zile amare prin artă.