Botoşani: Obligaţi de părinţi să renunţe le şcoală
0Dacă nu termină zece clase, copiii au şanse mici de angajare pentru că nu vor putea urma nici măcar cursurile de calificare pentru şomeri.
Tot mai puţini tineri sunt interesaţi să termine o şcoală şi să se califice într-o meserie. Potrivit Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ), anul acesta aproape 600 de absolvenţi de-a VIII-a au renunţat să susţină probele Evaluării Naţionale, necesare pentru admiterea la liceu. Majoritatea provin din mediul rural şi sunt nevoiţi să renunţe la studii pentru că părinţii nu au venituri suficiente. Doar 5% dintre ei vor pleca în străinătate alături de părinţi, care şi-au găsit de muncă în Occident.
Semianalfabeţi şi fără şanse de angajare
Problema se agravează de la an la an. „Este o situaţie dezastruoasă. Noi putem doar să consiliem părinţii şi să-i facem să înţeleagă că aceşti copii nu au niciun viitor. Fără zece clase nici măcar AJOFM nu-i poate înscrie la cursurile de calificare. Am încercat prin tot felul de metode, inclusiv prin intermediul unor caravane care au mers în mediul rural însă se pare că am pierdut timpul degeaba“, a declarat Ada Macovei, insectorul şef al IŞJ. Părinţii invocă adesea lipsurile financiare.
„Ei preferă să-i exploateze punându-i la muncile din gospodărie sau să-i trimită cu ziua să muncească pe câmp. Este grav, dar aceasta este realitatea“, a adăugat şefa IŞJ. În judeţul Botoşani, 6.147 de elevi au terminat anul acesta clasa a VIII-a. Aproape 10% vor rămâne doar cu opt clase şi vor fi consideraţi semianalfabeţi, fără vreo şansă de angajare. Nici măcar de ajutor de şomaj nu pot să beneficieze pentru că nu au absolvit cele zece clase obligatorii.
Dezinteresaţi să-şi dea copiii la şcoală
Printre cei care au încercat să ducă muncă de lămurire cu părinţii sunt consilierii Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE). Până anul trecut, instituţia a desfăşurat mai multe programe în mediul rural, a organizat caravane prin judeţ şi chiar a iniţiat şcoli de vară pentru părinţi, unde consilierii au încercat să le explice oamenilor că nu este cea mai bună soluţie să-şi retragă copiii de la şcoală.
„Părinţii nu sunt interesaţi să participe la aceste activităţi. Nu putem să-i consiliem cu forţa. Ei ştiu una şi bună, că la sapă nu le trebuie carte şi că nu au bani de cheltuit pe şcoală“, a spus Dorel Băitanciuc, consilier în cadrul CJRAE. Mulţi copiii care au renunţat la şcoală au devenit, la 14 ani, întreţinători de familie după ce părinţii au plecat în străinătate şi i-au lăsat să aibă grijă de fraţii mai mici.