Averea impozantă a liceului din Pomârla
0Unitatea de învăţământ din nordul României obţine anual zeci de mii de lei din administrarea a peste 1.808 hectare de pădure de fag şi stejar, primite moştenire.
Liceul „Anastasie Başotă" din comuna botoşăneană Pomârla poate fi considerat, cel puţin la nivel scriptic, unul dintre cele mai bogate din ţară. Instituţia de învăţământ care poartă numele boierului filantrop a primit de la acesta, cu limbă de moarte, 3.000 de hectare de pădure de fag şi stejar.
Elevii care învaţă la Pomârla, comună situată în apropierea oraşului Dorohoi, nu se pot bucura pe deplin de moştenirea primită acum 65 de ani. Logofătul Başotă a făcut testamentul în 1948, an care şi coincis cu naţionalizarea proprietăţilor private.
În 2007, după cinci ani de procese, cei de la liceu au obţinut, printr-o decizie a Comisiei Judeţene de Fond Funciar, drept de proprietate pe doar 1.808 hectare de teren. Această avere îi aduce liceului, cu siguranţă, statutul de cea mai bogată şi mai privilegiată unitate şcolară din judeţul Botoşani.
Proprietatea forestieră
este administrată de Consiliul Local Pomârla, iar veniturile obţinute din exploatarea pădurii revin liceului. Cele 1.808 hectare administrate de Consiliul Local Pomârla aduc anual un venit din arendă cifrat la câteva zeci de mii de lei.
Liceul, bine dotat
„Avem şase clădiri, la patru avem deja centrale. Am înnoit laboratoarele, am mai renovat. În special băgăm bani în infrastructura şcolară", a spus Cristian Gavril, directorul Liceului „Anastasie Başotă" din Pomârla.
Cu toate acestea, conducerea liceului susţine că nu va renunţa la luptă şi că doreşte să obţină şi restul de teren. „Ne luptăm, cu expertize peste expertize, să demonstrăm că şi acea suprafaţă (n.r. - restul de 1.200 de hectare) este tot a noastră. Fără acte clare, însă, nu vom putea dovedi. Instanţa nu ne dă pentru că nu putem dovedi cert că ni se cuvine. Au fost atâtea împroprietăriri de atunci încât acum nici nu se mai ştie clar. Pădurea este acum a Direcţiei Silvice", a adăugat directorul Cristian Gavril.
Înaintaşii logofătului au fondat la Pomârla, în 1835, prima şcoală din mediul rural din ţinuturile româneşti. Una dintre inţiativele lor lăudabile i-a vizat pe copiii de ţărani „cu aplicaţie la învăţătură" din localităţile Pomârla, Lişna şi Cucorăni, care au primit dezlegare să înveţe gratuit la acea şcoală. După mai bine de 100 de ani, urmaşul boierilor fondatori a lăsat cu limbă de moarte ca întreaga avere „mişcătoare şi nemişcătoare" să rămână bisericii şi liceului.
Testamentul a stârnit însă nemulţumirea celor două fiice ale boierului. Acestea se luptă să recupereze întreaga suprafaţă, de 3.000 de hectare, motivând că la Pomârla nu prea se face şcoală şi că pădurea este administrată prost. Argumentele urmaşilor logofătului sunt însă contrazise de rezultatele foarte bune la învăţătură obţinute de elevii liceului. „Mereu vin copii buni de Pomârla, la faza judeţeană a olimpiadelor şcolare, au diverse activităţi şi rezultate care le fac cinste", a precizat Daniel Botezatu, inspector şcolar la IŞJ Botoşani.
______________________
Junimiştii, găzduiţi la Pomârla
De-a lungul timpului, la Pomârla, şcoală cu profil teoretic, s-au format nume mari ale ştiinţei româneşti, precum filologul Vasile Bogrea sau medicul Dimitrie Călugăreanu. Printre cei care au predat aici se numără academicianul Iorgu Iordan. Primul director a fost Samson Bodnărescu, membru al Societăţii Junimea din Iaşi. Era deseori vizitat la Pomârla de prietenii săi junimişti: Eminescu, Slavici şi Iacob Negruzzi. Samson Bodnărescu a condus liceul până în moartea sa, în 1902. A fost înmormântat lângă biserica din Pomârla.
Intră pe botosani.adevarul.ro ca să afli toate informaţiile zilei!