Vânătoarea, „viciul“ capetelor încoronate ale României. Cum se desfăşura o partidă de vânătoare organizată în 1933 pentru familia regală
0Una dintre marile pasiuni ale regelui Carol al II-lea a fost vânătoarea. Acesta obişnuia să participe la partide de vânătoare la castelul Lăpuşna situat în Munţii Gurghiului, alături de sora sa principesa Mărioara a României şi de soţul acesteia regele Iugoslaviei Alexandru.
Una dintre capriciile lui Carol al II-lea fără de care nu se putea lipsi erau femeile. La acestea se adăugau filatelia, dar şi vânătoarea, pe care obişnuia să o practice la Castelul Lăpuşna, situat în Munţii Gurghiului, la 70 de kilometri de Târgu Mureş. Acesta a fost ridicat chiar de el între anii 1925 şi 1926 şi finalizat şi decorat 1933.
Carol al II-lea îşi „alimenta” pasiunea cu partide de vânătoare desfăşurate la Castelul Lăpuşna unde erau invitaţi şi alţi membri ai familiei sale. Partidele de vânătoare erau adevărate maratoane, iar sora sa principesa Mărioara a României vâna cot la cot cu bărbaţii, după cum se descrie în revista dedicată vânătorii „Carpaţii” apărută în toamna anului 1933.
„Evenimentul sezonului a fost vânătoarea regală de la Gurghiu. Trei capete încoronate au onorat cu prezenţa lor munţii noştri, coborându-se din mijlocul înaltelor lor preocupări şi îndatoriri în lumea celor mici şi necuvântători”, se arăta în revista Carpaţii.
Capetele încoronate erau Carol al II-lea care pe atunci era rege al României, sora sa principesa Mărioara a României şi soţul acesteia Alexandru rege al Iugoslaviei. Cei trei au fost însoţiţi şi de principele Frederic de Hohenzollern, precum şi de Maxine Ducrocq, preşedintele de atunci al Consiliului Internaţional de Vânătoare, organizaţie fondată chiar de el care reuneşte în prezent peste 25 de ţări.
Carol al II-lea şi oaspeţii săi au fost aşteptaţi în gara din Reghin de autorităţile din Mureş, dar şi de o mare de oameni. Odată oaspeţii ajunşi la Castelul Lăpuşna începe maratonul de vânătoare.
Carol al II-lea alături de primul cerb vânat (Foto: Revista Carpaţii)
„În 29 septembrie dimineaţa, la orele 6:45 cade primul cerb împuşcat de regele Carol, cu o împuşcătură precisă. Seara, în faţa Lăpuşnei, Regele Iugoslaviei urmăreşte un cerb bun. La o distanţă mare, peste 200 de metri, cerbul primeşte în spată glonţul măiestrit plasat”, se mai arată în revistă.
A doua zi, în zorii zilei, pe o ceaţă ce o puteai tăia cu cuţitul, Carol al II-lea răpune un alt cerb, pentru care primeşte de la preşedintele Consiliului Internaţional de Vânătoare Maxine Ducrocq 195 de puncte şi recunoaşterea „performanţei vânătoreşti de primă clasă”.
Mărioara, sora lui Carol al II-lea, o împătimită a vânătorii
Prezentă la această partidă de vânătoare a fost şi principesa Mărioara a României, sora lui Carol al II-lea, care a fost însoţită de soţul său regele Alexandru al Iugoslaviei. Se pare că Mărioara era şi ea o împătimită a vânătorii şi nu s-a mulţumit să îşi observe fratele şi soţul în acţiune.
Principesa Mărioara a României mergând la vânătoare (Foto: Revista Carpaţii)
„Regina Mărioara aşteaptă un cerb într-un observator. Cum cerbul mugeşte în loc, departe, coboară, îl apropie la 150 de metri şi îl doboară cu o puşcătură bună”, descriu cei de la revista „Carpaţii”.
Vă mai recomandăm:
Artemiu Publiu Alexi a fost unul dintre cei mai de seamă biologi năsăudeni, redactând nu mai puţin de 22 de lucrări care vizau flora şi fauna ţării. Acesta a atras atenţia lui Carol I, însă, cu o carte istorică, „Rezbelu orientale ilustratu”, publicată la Graz, care l-a determinat pe regele României să îi acorde medalia „Bene Mereti”.
Despre vizita Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand de acum 94 de ani, de la Bistriţa
În data de 26 mai 1919, Regina Maria, alături de Regele Ferdinand poposeau la Bistriţa, după ce au luat la pas întreaga Transilvanie, pentru a-i încuraja pe românii din Ardeal în urma incidentelor cu armata ungară.