Turnul Dogarilor, de la turn de observare la închisoare pentru prostituate şi galerie expoziţională

Turnul Dogarilor şi câteva bucăţi de zid ce se întind pe câteva sute de metri sunt singurele elemente care mai aduc aminte despre faptul că Bistriţa a fost cândva o cetate fortificată. Dacă iniţial rolul turnului era de observare, ulterior acesta a fost utilizat ca loc de detenţie pentru prostituate, iar în prezent găzduieşte o expoziţie de măşti ţinută însă sub lacăt.

Construcţia datează din secolul al XV-lea şi este singurul turn de flancare păstrat împreună cu fragmentele din curtină refăcute. Turnul a fost reabilitat în 1926 şi în 1976-1977, lucrările modificând puţin aspectul iniţial al acestuia.

Turnul are 10 metri înălţime şi este împărţit în patru niveluri. Intrarea se face prin două uşi, una semi-circulară situată pe perete din faţă al turnului, pe unde se pătrunde la primul etaj şi alta laterală, cu ajutorul căreia se ajunge la nivelurile superioare. Câteva geamuri mici, unele sub formă de cheie întoarsă, permit luminii să treacă, acestea având şi rol de puncte de observaţie şi de tragere.

Astfel de puncte de observaţia şi de tragere dreptunghiulare, sunt prevăzute şi în zidul de lângă turn, la care se ajunge cu ajutorul unui balcon.

Cetatea avea 18 astfel de turnuri de observare, Turnul Dogarilor fiind singurul care încă mai este în picioare. Curtea Imperială de la Viena a dat dispoziţii în anul 1863 ca fortificaţiile, zidurile, porţile şi turnurile, să fie dărâmate. Dărâmarea acestora însemna în mod simbolic o rupere de trecut.

De Turnul Dogarilor se îngrijea breasla dogarilor, care folosea construcţia şi pentru diferite evenimente dedicate membrilor acestei bresle.

În jurul zidurilor care aveau o înălţime de aproape 10 metri şi o grosime de aproape doi metri era un şanţ adânc de 3 metri, alimentat printr-un canal direct din râul Bistriţa.

Turnul Dogarilor, închisoare pentru prostituate

Deşi în primă fază rolul acestui turn era onorabil, mai apoi acesta a devenit spital pentru persoanele cu probleme psihice. Pe lângă această funcţiune, construcţia a mai fost folosită şi ca loc de detenţie pentru prostituate.

Acestea era ţinute în lanţuri în turn, iar mai apoi erau duse în centrul cetăţii, la stâlpul infamiei. Acolo erau pedepsite de obicei cu biciul şi mai apoi alungate din cetate.

Măştile celui mai mare „draculist” ţinute sub cheie în turn

De câţiva ani turnul găzduieşte o inedită expoziţie de măşti lucrate manual de Alexandru Misiuga, cel mai mare „draculist” de pe pământ românesc, cel care a şi ridicat Hotel Castel Dracula din Pasul Tihuţa, inspirat din romanul cu acelaşi nume.

800 dintre măştile şi păpuşile Baronului Misiuga, realizate chiar de el, sunt expuse în turn. Accesul la aceste măşti nu este însă posibil, expoziţia fiind ţinută sub cheie, asta pentru că încă nu s-a găsit o persoană care să stea acolo.

Informaţii preluate de la Primăria Bistriţa şi din Topografia Monumentelor din Municipiul Bistriţa

Vă mai recomandăm:

Povestea coloşilor din piatră care „păzeau” Cetatea Bistriţei. Construcţiile medievale au fost dărâmate, după ce sute de ani au asigurat cetatea

Încă înainte de 1500, Bistriţa era o cetate greu de cucerit, mai ales datorită zidurilor trainice, dar şi a coloşilor din piatră şi lemn ce permiteau pătrunderea în micul burg săsesc. Cele trei porţi de intrare în cetate, care ajungeau chiar şi la 34 de metri înălţime, au fost dărâmate în 1850, pentru a le face loc noilor construcţii.

Drumul către „simbolul” de pace de la Ciceu Mihăieşti dintre regele Ungariei şi Ştefan cel Mare, reabilitat cu 200.000 de euro

Cetatea Ciceului se numără printre cele mai încărcate de istorie ruine din Bistriţa-Năsăud. Din păcate, până la cetate se poate ajunge doar cu maşini de teren. Acest lucru se va schimba anul acesta, drumul urmând să fie reabilitat cu 200.000 de euro cu ajutorul fondurilor europene.