Secretele desertului cu mălai. Cum se pregăteşte singura „prăjitură” care are slănină în componenţă
0În urmă cu jumătate de secol sau chiar un secol, nelipsită de pe masa de Crăciun sau Paşte era o prăjitură specială, făcută cu făină de mălai. Aceasta este cunoscută atât în Transilvania, cât şi în Moldova având zeci e variante. Unele sunt dulci, iar altele sărate, având în componenţă slănina.
La unul dintre târgurile de Crăciun din Bistriţa-Năsăud, pe una dintre mese era prezentată prăjitura cu mălai, cunoscută sub diferite denumiri, de la „prăjitură bătrânească”, „pita cu mălai”, „alivancă” sau simplu, cum îi spunea şi bunica „mălai cu lapte”.
Prăjitura, cu un gust aparte, nu lipsea de pe mesele de Crăciun sau Paşte, în urmă cu jumătate de secol sau chiar un secol. Prepararea sa dura cel mult o oră şi jumătate cu tot cu copt şi „cerea” ingrediente existente în orice gospodărie ţărănească: făină de grâu, de mălai, lapte şi ouă.
Indiferent că vorbim de varianta sărată sau cea dulce, prăjitura cu mălai se savura pe nerăsuflate, însoţită obligatoriu de o cană cu lapte fierbinte.
Reţeta simbol a copilăriei petrecute la ţară, cu care bunicii îşi răsfăţau nepoţii, a fost prezentată inclusiv de Sanda Marin, în anul 1936, în cea mai cunoscută carte de bucate de pe tărâm românesc, ce reuneşte în jur de 100.000 de reţete.
Pita cu mălai, asezonată cu…slănină
Pentru varianta sărată, aveţi nevoie de făină de mălai, făină de grâu, trei ouă, puţin zahăr şi puţină sare. Ce cantităţi? Ei bine, bunicile noastre nu măsurau făina, se ghidau de expresia „cât încape”. Toate ingredientele se amestecau şi se puneau într-o tavă unsă cu ulei. Tava ajungea neapărat într-un cuptor tradiţional, unde se odihneşte măcar jumătate de oră.
Ce este inedit la această variantă, numită alivanca, atât pe plai ardelean, cât şi moldovenesc, este faptul că este „asezonată” cu…slănină.
„Înainte se punea în interiorul pitei câteva bucăţele de slănină şi o mâncam cu lapte cald. Bunica o făcea foarte des”, ne dezvăluie Alex Morar, un tânăr de 16 ani din Piatra, localitate unde încă se mai prepară această gustare.
Alivanca mai are însă şi nenumărate variante dulci. O astfel de variantă se numeşte în Chiuza „prăjitură bătrânească”. Secretele ei ni le dezvăluie Cristiana Cociş, o adolescentă de doar 14 ani, care spune că nu este sărbătoare la care să nu se facă „prăjitura bătrânească”, desert care nu lipseşte de pe masă nici când vine din străinătate tatăl său.
Varianta dulce a prăjiturii cu mălai (Foto: Bianca Sara)
„La mine în casă se face această prăjitură destul de des, pentru că ne place. E o reţetă foarte rapidă şi uşoară, compoziţia o faci în 10-15 minute, o mai laşi 40-45 de minute în cuptor şi într-o oră e gata cu totul”, precizează Cristiana.
Pentru prăjitura bătrânească aveţi nevoie de: o cană de ulei, una de făină de mălai, una de zahăr, bicarbonate de sodiu sau praf de copt, o cană de lapte şi patru ouă. Ingredientele se amestecă şi se pun într-o tavă, care mai apoi se lasă în cuptor în jur de 40-45 de minute la foc domol, fiind verificată din când în când. Este gata atunci când prinde culoarea aurie deasupra.