Primul monument din ţară dedicat exodului saşilor transilvăneni, inaugurat toamna aceasta la Bistriţa
0În această toamnă, într-o mică piaţetă din centrul istoric al Bistriţei va fi inaugurat un monument dedicat exodului saşilor transilvăneni, primul de acest gen din ţară. Acesta vine să celebreze împlinirea a 70 de ani de la plecarea saşilor din Transilvania.
În 12 februarie anul acesta se împlinesc 70 de ani de la plecarea forţată a 40.000 de saşi din nordul Transilvaniei, din zona judeţului Bistriţa-Năsăud. În cinstea saşilor care au părăsit Transilvania, Asociaţia Saşilor Bistriţeni vrea să realizeze un monument, care urmează a fi amplasat într-o piaţetă din centrul municipiului.
„Mulţi dintre locuitorii actuali ai municipiului nu mai ştiu de existenţa şi de istoria de aproape 800 de ani a saşilor. Membri Asociaţiei HOG (Asociaţia Saşilor Bistriţeni), majoritatea lor la o vârstă de peste 70 de ani, doresc să rămână în amintirea localnicilor printr-un monument ridicat la Bistriţa. Cu ajutorul lui Mircea Mocanu, un sculptor bistriţean se doreşte realizarea unui relief din bronz care să amintească de exodul saşilor,” explică preşedintele Asociaţiei Saşilor Bistriţeni, Hans Georg Franchy.
Marţi, Consiliul Local Bistriţa a dat şi votul de încredere pentru acest monument, care urmează a fi dezvelit chiar în data de 12 septembrie, când se împlinesc 70 de ani de la plecarea saşilor.
Asociaţia Saşilor Bistriţeni, care finanţează integral lucrarea, a cerut ca monumentul să fie amplasat în centrul istoric al municipiului, mai exact în Piaţa Dominicană, pe strada Mihail Kogălniceanu, în apropierea fostei mănăstiri dominicane, astăzi cămin pentru persoane vârstnice. Zona este inclusă şi ea într-un amplu proiect de regenerare urbană, finanţată din fonduri europene.
Potrivit asociaţiei, la dezvelirea monumentului vor fi prezenţi mai mulţi saşi stabiliţi acum în ţări precum Germania sau Austria.
Municipiul Bistriţa încă păstrează o bogată zestre culturală lăsată moştenire de către coloniştii saşi, care au venit după anul 1200 şi au întemeiat localitatea Nosen. Oraşul Bistriţa a făcut parte din cele şapte cetăţi reprezentative ale Transilvaniei medivale „Siebenburger”.
Foto: preluare Laurenţiu Grec
În aprilie 1944 un consiliu al saşilor a fost convocat în Bistriţa de către Robert Gasnner, conducătorul zonei Bistriţa al Uniunii Populare a Germanilor din Ungaria. Atunci s-a decis ca familiile de saşi din zona rurală să pregătească căruţe trase de două animale de tracţiune, iar cei din mediul urban, precum şi bătrânii, femeile gravide şi copiii mici urmând să plece cu trenul din gara Bistriţa.
Primele comune din judeţ au fost părăsite în data de 12 septembrie. Înainte de a pleca, preotul din fiecare localitate şi enoriaşii participau la o scurtă slujbă, urmând ca aceştia să îşi părăsească casele îndrumaţi de sunetul clopotelor de la biserici.
Vă mai recomandăm:
Chiar dacă acum saşii vin cu plăcere în Bistriţa şi sunt primiţi cu braţele deschise de către români, animozităţile dintre membrii celor două etnii, vizibile înainte ca saşii să părăsească ţara nu pot fi contestate. Mărturie stau şi declaraţiile secretarului Bistriţei din 1940, care povesteşte cum edilul municipiului sasul Norbert Kuales punea piedici românilor şi evreilor.
Povestea unei familii de saşi care a părăsit România comunistă în 1978 pentru o viaţă mai bună în Germania a devenit subiect de documentar. Filmul care are aproape o oră şi înfăţişează drumul familiei din România în Germania, presărat cu detalii istorice, a fost difuzat de două televiziuni nemţeşti în 2012 şi 2013.
Una dintre localităţile emblemă ale saşilor ne aşteaptă din această vară cu o casă cu totul specială. Aceasta este printre puţinele din ţară care găzduieşte dovezi ale vieţii şi obiceiurile saşilor, scoţând în evidenţă măiestria şi ingeniozitatea acestora. Obiectele care dau viaţă „Casei Săseşti”, conturează de asemenea şi caracterul şi personalitatea celor care au locuit în ea.