Obiceiuri ciudate de înmormântare: morţii, conduşi pe ultimul drum cu expresii obscene

Cine-ar fi crezut că într-un moment de tristeţe profundă, când cel drag este condus pe ultimul drum, ardelenilor le arde de glume? Se întâmplă în câteva zone din Bistriţa-Năsăud, unde morţii sunt conduşi pe ultimul drum cu poezii presărate cu expresii şi cuvinte deocheate.

Până de curând, în mai multe zone din Bistriţa-Năsăud, morţii erau conduşi pe ultimul drum cu joc de cărţi. Unul dintre obiceiurile cele mai ciudate întâlnite încă la înmormântările de pe Valea Someşului şi Valea Ţibleşului sunt versurile satirice, presărate cu expresii deocheate. 

Etnologul şi jurnalistul Menuţ Maximinian aminteşte de o „poezie” care l-a făcut să se ruşineze până şi pe preotul care oficia slujba de înmormântare. O femeie care a fost condamnată în sat că nu-şi „plânge” soţul proaspăt decedat, când a ieşit din casă, înainte de drumul la groapă, a spus: „Numa-ncet cu el prin tindă/Că s-a scula şi a cere p…ă”. 

Când sicriul a ajuns în curte a continuat în aceeaşi manieră: „Voi, femei din întreg sat/ Tăt aşa m-aţi criticat/Bărbatu` nu mi l-am cântat/ L-am cântat cum am putut/ Că pe tăte v-o f..../Şi-l cânt cât mă ţine gura/ C-o murit, mânca-i-aţi p..a”.

Expresiile deocheate nu lipseau nici de la nuntă sau de la joc

Potrivit lui Menuţ Maximinian, expresiile deocheate nu lipseau nici de la nuntă, dar nici de la horele organizate acum 50-100 de ani. Între socăciţă (femeia care pregătea mâncarea la nunţi şi alte evenimente) şi naşi avea loc un adevărat dialog în versuri, cu tentă sexuală directă. 

„La nănaş mânca-i-aş gura/ Şi m-aş da cu el de-a dura/ Şi atât ne-om durăi/ Până când om adormi/ Şi când ne vom trezi/ Vom vedea ce va mai fi”- Paraschiva Cotuţiu, din Dumbrăviţa.

Aceste strigături se făceau pe loc de socăciţe sau de apropiaţii celor decedaţi. „Poeziile” ţineau cont de caracteristicile celor implicaţi, dar şi de starea materială sau vicii. Expresiile obscene nu făceau altceva decât să dea culoare acestor strigături inedite. Experte în astfel de poezii erau socăciţele la nunţi şi bocitoarele la înmormântări. 

Vă mai recomandăm:

10 obiceiuri ciudate întâlnite în Ardeal: la ridicarea unei case se sacrifică o găină, iar soacra mică îşi cumpără ginerele cu bucate

Cele mai neobişnuite tradiţii ale romilor. De ce lăutarii nu-şi împrumută niciodată instrumentul

8 ciudăţenii despre saşi. De ce făceau etnicii germani maximum trei copii, iar românii aveau câte zece