Misterul Peşterii Tăuşoarelor, surprins cu tehnică de ultimă generaţie
0A fost descoperită în 1955 şi a fost ignorată aproape total de atunci. Peştera Tăuşoarelor, cea mai adâncă din ţară, face subiectul unui proiect cu finanţare europeană, în valoare de peste un milion de lei. Noutatea acestuia reprezintă sistemul GIS utilizat, care presupune realizarea mai multor hărţi digitale.
Descoperire veche, tehnici noi
Hărţi care vor surprinde relieful, solul, hidrografia sau habitatele vor fi realizate în cadrul proiectului în valoare de peste un milion de lei, finanţat din fonduri europene.
Cea mai adâncă peşteră din ţară va avea şi o platformă de date geospaţiale, care va permite urmărirea acesteia din faţa calculatorului. Tot din faţa calculatorului se va urmări procesul de conservare al peşterii şi se vor studia miile de lilieci care vieţuiesc acolo.
Toate acestea trebuie materializate în termen de 30 de luni, mai exact până în toamna anului 2015. De curând a fost curăţată peştera cu ajutorul unor studenţi şi a voluntarilor şi a fost făcut inventarul liliecilor care vieţuiesc acolo, urmând să fie reabilitată şi tehnic infrastructura de acces: scări, punţi, verticale.
Restul lucrărilor sunt încă în faza de licitaţie, Consiliul Judeţean îndreptându-şi atenţia momentan asupra sistemului GIS, a publicităţii şi chiar a unei anchete sociologice.
Peştera Tăuşoarelor, fascinaţie pentru speologi, mister pentru pasionaţii de ocultism
Accesul dificil a făcut ca numărul celor care au călcat în Peştera Tăuşoarelor să nu fie foarte mare. Statutul de arie protejată este încă un impediment pentru curioşii care ajung în zonă.
Multitudinea de galerii, cele patru râuri subterane vin să înfrumuseţeze locul descoperit în 1955 de către învăţătorul Leon Barte din Parva. Acesta pare să reprezinte o provocare şi pentru interesaţii de ocultism şi evenimente paranormale.
Asta pentru că, în zonă, de-a lungul timpului, s-au petrecut evenimente care nu au putut fi explicate. Un învăţător pensionar pasionat de speologie a descoperit în 1967 o grupare bizară a unor nişe cu diametrul de 15 centimetri.
Acestea erau situate în Sala Ursului şi erau dispuse sub forma unui triunchi cu baza în sus.
Dscoperitorul, domnul Teodoru nu a suflat o vorbă despre cele trei nişe, pe care, mai mult, le-a acoperit cu pietre, ferindu-le de ochii curioşilor şi a comuniştilor. A descoperit mai apoi o mică galerie subterană, despre care nu a vrut sa povestească nimănui, nici măcar copiilor săi.
Domnul Teodoru a şi scris o carte care a luat forma unor povestiri fantastice, manuscrisul pierind însă într-un incendiu care a distrus casa învăţătorului, la câteva săptămâni după ce a decedat.
De asemenea, s-au mai descoperit oase aparţinând unor specii de urşi dispuse circular, într-un mod ciudat şi anormal. Arheologii susţin că acestea ar fi fost aşezate de cineva aşa într-un anumit scop, considerând că este un cult închinat ursului.
Teleportări cu bilele din Peştera Tăuşoarelor?
De departe însă cea mai bizară poveste care circulă despre Peşterea Tăuşoarelor a fost promovată de un timişorean. Fascinat de ideea bilelor încastrate în peretele calcaros şi în podea, care ar murmura, a făcut o vizită nocturnă Peşterii Tăuşoarelor.
Acesta era pregătit cu un mini-casetofon pe care urma să îl folosească pentru înregistrarea murmurului produs de bile. Ajuns în sală a auzit murmurul bilelor care părea să se intensifice, moment în care bărbatul ar fi leşinat de frică.
Dimineaţa s-ar fi trezit în faţa peşterii, însă nu Tăuşoarelor ci în Ialomiţei, din Munţii Bucegi. Timişoreanul, care a povestit mai multor persoane întâmplarea sa este convins că acele bile reprezintă un dispozitiv de teleportare.
Ideea teleportării dintr-o peşteră în alta circulă de ani buni în comunităţile de pasionaţi de paranormal şi ocultism.