Legende urbane cu Hruşciov. De ce se crede că liderul sovietic s-ar fi născut în Bistriţa-Năsăud
0Deşi pare greu de crezut, potrivit unei legende urbane, liderul sovietic Nikita Hruşciov s-ar fi născut în Bistriţa-Năsăud. Această variantă ar fi susţinută de o poveste potrivit căreia Hrusciov ar fi vorbit foarte bine româneşte şi că ar fi întrebat despre o fântână din satul Sebiş.
Nikita Hrusciov s-a născut în 15 aprilie 1894 în Kalinovka şi a decedat în 11 septembrie 1971. Acesta a fost la conducerea URSS din 1953 şi până în 1964, fiind artizanul procesului de destalinizare şi dezgheţ din anii `50-`60 în Uniunea Sovietică.
Se pare că problema retragerii trupelor sovietice din România a fost dezbătută chiar în Bistriţa-Năsăud, la cabana Aluneasa, în timpul unei partide de vânătoare stropite cu ţuică şi vin, din producţia locală. Hruşciov a vizitat de mai multe ori Bistriţa-Năsăud, fiind un împătimit al vânătorii.
Potrivit unor legende urbane, această pasiune pentru vânătoare nu ar fi singura care l-ar fi adus pe Hruşciov pe pământ bistriţean. Se crede că fostul lider sovietic s-ar trage din România, mai exact din satul Sebiş, Bistriţa-Năsăud.
Povestea este redată şi de către colonelul în rezervă Ioan Mânzat în cartea sa de memorii „Ecouri prin zigzagurile vieţii”. Aceasta este legată de o partidă de vânătoare care a avut loc în 1959 în Budacu de Sus, la cabana Aluneasa, la care a participat atât Gheorghe Gheorghiu-Dej, cât şi Nikita Hruşciov.
După finalizarea unei goane, liderul sovietic a observat printre gonaci un bătrân cu plete, pe care l-ar fi întrebat în limba română dacă cunoaşte localitatea Sebiş, care aparţine de comuna Şieuţ. Hruşciov a continuat şi l-a întrebat dacă mai există în zonă „fântâna lui Toma”, bătrânul confirmându-i.
Fără să ezite, Hruşciov i-ar fi cerut bătrânului să-l conducă la această fântână. Cei doi au mers spre locul cu pricina, de unde Hruşciov a băut apă şi unde ar fi admrat peisajul. Hruşciov l-ar fi întrebat pe bătrân dacă o cunoaşte pe o femeie Ana a lui Cilean din Sebiş.
Ana lui Cilean ar fi auzit de această întâmplare şi le-a spus apropiaţilor că Hruşciov este fratele său „Necita” care nu s-a mai întors de pe frontul din Primul Război Mondial. Oamenii locului nu au pus la îndoială cele spuse de femeie, fiind convinşi că liderul sovietic se trage de pe meleaguri bistriţene.
Hruşciov s-a întors la vânătoare la Aluneasa, însă nu a mai căutat „Fântâna lui Toma” şi nici nu ar mai fi întrebat de presupusa lui soră, Ana.
Hruşciov era un vânător prost şi se lăuda cu vânatul altora
Tot colonelul în rezervă Ioan Mânzat descrie vânătoarea din anul 1963 la care ar fi participat şi Hruşciov. Acesta făcea parte din dispozitivul de pază şi securitate al celor doi lideri.
Potrivit acestuia, Hruşciov nu a prea avut noroc la vânătoare, urşii ocolindu-l. Acest lucru nu trebuia să se afle, astfel că, liderul sovietic şi-ar fi adjudecat urşii împuşcaţi de Dej, Maurer şi Botnăraş. Hruşciov a fost fotografiat călare pe urşii respectivi.