Întâlnirea cu moartea a unui preot-speolog: a fost la un pas să fie strivit de 15 tone de piatră într-una dintre cele mai fascinante peşteri din ţară
0Săptămâna trecută, o bucată din tavanul peşterii Tăuşoarelor, grea de 15 tone s-a prăbuşit. Custodele peşterii, preotul-speolog Crin Theodorescu se afla în interior când s-a întâmplat, descriind cu lux de amănunte „întâlnirea sa cu moartea”.
Pe cât sunt de fascinante, pe atât sunt de periculoase. Asta ne tot spune de ceva vreme preotul-speolog Crin Theodorescu, care este custodele uneia dintre cele mai spectaculoase peşteri din ţară.
Este vorba despre Peştera Tăuşoare, care în ultimii patru ani a avut parte de două prăbuşiri masive. Ultima a avut loc chiar săptămâna trecută şi l-a determinat pe custodele peşterii să interzică orice expediţie în peşteră cel puţin până în vara anului viitor.
Săptămâna trecut s-a prăbuşit un bloc de piatră de 15 tone, care alcătuia tavanul peşterii. Chiar în ziua în care s-a petrecut incidentul, preotul-speolog se afla în interiorul peşterii, recenzând liliecii. Acesta a scăpat milimetric pe lângă moarte, reuşind să se ferească, nici el nu ştie cum, de blocurile imense de piatră.
„Totul a început straniu, subtil, în timp ce coboram scara mare, grea de-o tonă, pe care se prăbuşise în urmă cu trei ani un detrit de şapte metri înălţime, coboram şi dintr-o dată am început să dau rateuri, mâinile mele, palmele mele care cunosc peştera ca trupul iubitei, dintr-o dată au început să urle la mine roşu, strident, a moarte şi a pericol, degetele mele nu au mai recunoscut scara, se bâlbâiau speriate, ca un elev scos la tablă cu lecţia neînvăţată, sirene s-au declanşat în creierul meu, am înţeles şi am îngheţat deodată, o nouă prăbuşire, în nări mi-a pătruns un miros de cuartită arsă, ca atunci când loveşti două pietre de râu una de alta să scoţi scântei. Tavanul se prăbuşeşte, mi-au strigat palmele, degetele, mintea a început să gestioneze febril noua situaţie, eram prea jos să mă evacuez, deja pătrunsesem sub zona de impact, şi atunci ea, mintea, a luat decizii în locul meu, poate nu mă credeţi, poate vi se pare neverosimil, eu nu făceam nimic, pur şi simplu asistam la ceea ce se petrecea, în mai puţin de 30 de secunde am trecut de zona de pericol, uluit, îngrozit şi superadrelinizat, nu ştiu cum, strecurându-mă pe sub noii bolovani veniţi de sus, aproape mirat de hidoşenia lor, sgâriindu-mi pamele în prize imposibile, setat absurd pe modul „instinct”, pentru că peştera mea, ceea pe care o cunoşteam până la ultima pietricică, nu mai exista în forma ei, era ceva nou, înfricoşător, ce trebuia gestionat repede, în cea mai mare viteză. Am trecut de zona de pericol şi m-am lăsat moale pe un bolovan, transpirat”, povesteşte Crin Theodorescu, pe pagina de Facebook a Peşterii Tăuşoare.
În ciuda celor întâmplate, speologul şi-a continuat expediţia şi a recenzat atent liliecii, recunoscând că s-a gândit în continuu cât le-ar lua colegilor salvaspeologi să-l scoată de acolo dacă s-ar mai prăbuşi o parte din tavan şi ar rămâne captiv. Potrivit acestuia, nu a mai fost niciodată atât de aproape de moarte ca săptămâna trecută.
„Voi continua să fac speologie. Voi continua să mă iubesc cu Tăuşoarele, peştera aceea tulburătoare, care-mi toarnă ceară în urechi şi lumină în suflet. În primavera voi declanşa o acţiune de voluntariat, prin care vom reface poarta şi vom obtura o parte din curentul de aer care pătrunde în peşteră. (…) Voi duce în subteran reserve de alimente, surse de lumină şi de căldură, pentru a-mi mări şansele de supravieţuire în caz de recidivă a incaziunii. Voi face tot ce depinde de mine pentru ca să mă pot întoarce acasă mereu. De fiecare dată, la ai mei, la voi toţi”, mai spune speologul.
Peştera Tăuşoare a fost descoperită în 1955 de către un învăţător
Peştera Tăuşoare este situată în sud-vestul Munţilor Rodnei, la o altitudine de aproape 1000 de metri. Aceasta a fost descoperită în anul 1955 de către învăţătorul Leon Bârte.
Peştera Tăuşoare este cea mai lungă din Carpaţii Orientali, succesiunea galeriilor sale întinzându-se pe 17.000 de metri. Aici se găseşte şi cea mai mare concentrare de formaţiuni din ghips din ţară. Tot aici a fost descoperit şi mineralul „Mirabilit” unic în România şi prezent în doar câteva peşteri din lume. Unice în lume sunt şi sferele din calcar care au primit numele „bilele de Tăuşoare”.
De asemenea, peştera din Munţii Rodnei este singura din Carpaţii Orientali în care au fost găsite fosile de faună glaciară din specia „urs de peşteră”. Toate aceste rarităţi au atras ca un magnet specialiştii din ţară sau de peste hotare.