FOTO Cel mai blamat „securist” bistriţean a murit cu un an înainte să afle verdictul justiţiei în cazul său

De departe, cel mai blamat şi condamnat securist bistriţean este sublocotenentul Liviu Pongraţiu, care, alături de alţi doi plutonieri, au omorât cu sânge rece trei oameni nevinovaţi pe Dealul Crucii, localitatea Nepos. Sublocotenentul s-a stins din viaţă în 2011, la 92 de ani în Cluj-Napoca, unde locuia, înainte de a afla verdictul justiţiei în cazul său.

Dealul Crucii -1949

Liviu Pangraţiu era sublocotenent la raionul de Securitate din Bistriţa, iar în luna iulie a anului 1949 a dus trei membri ai organizaţiei ”Garda Albă”, pe Dealul Crucii, între localităţile Nepos şi Rebra, unde i-a executat împreună cu alţi doi plutonieri.

Cei trei, Leonida Bodiu, Ioan Burdeţ şi Dumitru Toader au fost asasinaţi sub pretextul că încercau să fugă de sub escortă. După asasinarea celor trei, alte 63 de persoane au primit pedepse cuprinse între 8 luni şi 15 ani de muncă silnică. 

Bodiu Leonida, Burdeţ Ioan şi Toader Dumitru, fiind duşi la faţa locului ”Dealul Crucii”, situat între comunele Nepos şi Rebra, pentru identificarea unui depozit de armament ce rezulta din declaraţia fostului locotenent şi şef al organizaţiei Liga Creştină de Luptă împotriva Comunismului, Bodiu Leonida, au încercat să fugă atacând organele noastre de însoţire, iar aceştia, făcând uz de armă toţi trei au fost împuşcaţi mortal, se arată în documentul semnat de Liviu Pangraţiu şi maiorul de securitate Viorel Gligor.

Imediat după odioasele crime, Liviu Pangraţiu, originar din Chiraleş, a fost audiat de către şeful său, Viorel Gligor. Acesta a ajuns la concluzia că a fost vorba despre legitimă apărare.

Urmaşii martirilor au cerut dreptate

Urmaşii celor trei martiri care şi-au pierdut viaţa în urmă cu 60 de ani au sesizat în 2009 Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România cu privire la asasinarea rudelor lor. Institutul a sesizat mai apoi Tribunalul Militar Bucureşti, care s-a pronunţat abia în 2012 în acest dosar, după ce toţi cei implicaţi în asasinat au decedat.

Tribunalul Militar Bucureşti a cerut deshumarea celor trei partizani anticomunişti Leonida Bodiu, Toader Dumitru şi Ioan Burdeţ, iar la doi ani mai târziu, în arhivele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor fostei Securităţi se descoperă patru procese-verbale întocmite de Pangraţiu sau şefii săi care descriu ce s-a întâmplat pe Dealul Crucii.

În 2009, când a fost sesizată justiţia, Liviu Pangraţiu, pe atunci în vârstă de 90 de ani, acordă un interviu cotidianului Evenimentul Zilei, în care neagă categoric că el ar fi luat viaţa celor trei luptători anticomunişti. Acesta susţine că a fost împreună cu plutonierii la locul faptei, însă era la 100 de metri distanţă când a auzit focurile de armă.

Pe atunci, Liviu Pangraţiu locuia în Cluj-Napoca, în cartierul Mănăştur, şi avea o pensie de 1600 de lei, la care se adăuga suma de 200 primită pentru că a fost pe front. S-a stins din viaţă în 2011, la 92 de ani.

Un an mai târziu se pronunţa şi justiţia. Procurorii militari dispun neînceperea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, în cazul celor trei implicaţi. Asta pentru că, crima s-a prescris, iar cei trei implicaţi sunt decedaţi.

Consilier judeţean şi preşedintele Judecătoriei Năsăud, printre cei recrutaţi de Securitate

Printre persoanele care figurează în bazele de date ale Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se numără şi Raus Pompei, preşedinte al Judecătoriei Năsăud, care a fost recrutat de către U.M. 0130 Bucureşti, unde era militar, pentru a „informa asupra eventualelor manifestări cu caracter duşmănos sau despre relaţiile suspecte ale militarilor cu cetăţeni străini”.

De asemenea, a fost recrutat şi în perioada 1968-1972, timp în care era student al Facultăţii de Drept din Iaşi, pentru a semnala despre „eventualele acţiuni cu caracter duşmănos puse la cale de anumite elemente reacţionare”. Numele său de cod a fost Paul Marian. Acesta nu a dat însă nicio notă securităţii, CNSAS susţinând că acestuia nu i se poate atribui calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii.

În arhive apare şi consilierul judeţean Dorin Popescu, care ar fi fost recrutat în calitate de elev al Liceului „Liviu Rebreanu” din Reşiţa în anul 1973. Securitatea îşi dorea acoperirea informativă a grupului de elevi din obiectivul respectiv. Numele său de cod era Papaiani.

Acesta a dat o singură notă despre un elev care s-ar fi certat cu colegii şi profesorii şi care ascultă muzică străină şi căruia îi place moda occidentală. CNSAS susţine că acestuia nu i se poate atribui calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii