Dat afară din casa părintească de propriul frate, un clujean a transformat gara dintr-o comună bistriţeană în cămin pentru familia sa

Povestea lui Vlaic Ioan, un clujean de 47 de ani, seamănă cu un film. Acesta a fost dat afară din casa părintească de propriul frate în urmă cu 13 ani şi lăsat să trăiască pe stradă cu soţia sa şi cu un copil de un an. După ce a locuit pe unde a putut, Ioan a găsit un cămin pentru familia sa: gara din comuna bistriţeană Maieru.

Vlaic Ioan are 47 de ani şi este din Cluj-Napoca. De mai bine de 7 ani, acesta locuieşte cu familia sa, compusă din soţia sa Eva şi cei doi băieţi de 8 şi respectiv 14 ani în comuna bistriţeană Maieru.

Bărbatul nu locuieşte în vreuna din vilele luxoase care împânzesc comuna Maieru, una dintre cele mai bogate şi prospere din judeţ, ci în clădirea gării. De 6 ani, gara din comuna Maieru i-a devenit cămin lui şi familiei sale.

Clădirea, care a fost oferită chiar de către Primăria Maieru fără a percepe niciun fel de chirie, a fost preluată de familia Vlaic fără uşi, geamuri, cu tencuiala căzută şi fără pic de mobilier.

Deşi în prima fază clădirea nu era locuibilă, Ioan  a primit gestul făcut de autorităţile locale cu mare bucurie, asta pentru că după atâţia ani de „hoinărit” în sfârşit avea un acoperiş deasupra capului.

În cei 7 ani de când trăieşte în clădirea gării, Ioan Vlaic a transformat total clădirea, investind în ea toţi banii pe care reuşea să îi economisească. Aceasta este compusă din două camere, o bucătărie şi chiar şi o baie.

La ultima vizită, Ioan îşi zugravea cele două camere (Foto: Bianca Sara)

Toate lucrările de amenajare şi finisare au fost făcute chiar de Ioan, acesta muncind în construcţii. Bărbatul economiseşte bani din lucrările pe care le are primăvara, vara şi toamna, iar iarna când nu are de lucru profită de timpul liber şi investeşte sumele puse la ciorap în noul său cămin.

„Când am venit aici nu existau uşi, iar geamurile erau sparte toate. Era practic o clădire părăsită. Încet, încet am amenajat cum am putut aici”, precizează Ioan Vlaic.

Bărbatul a ajuns în Bistriţa-Năsăud, la îndemnul unui prieten care locuia în zonă. Preţ de 6 ani acesta a locuit alături de soţia sa Eva şi cei doi copii minori la rude, prieteni, pe la angajatori  în locuinţe improvizate şi insalubre şi chiar şi pe străzile din Cluj-Napoca.

Nu îi place să vorbească despre asta, consolându-se cu faptul că a reuşit să treacă peste acea perioadă sumbră din viaţa sa. Copiii, care excelează la şcoală, sunt cea mai mare recompensă şi bucurie a bărbatului. Acesta mărturiseşte că pentru ei este capabil de orice sacrificiu.

Ioan alături de cei doi copii ai săi (Foto: Bianca Sara)

În urmă cu 14 ani, Vlaic Ioan a fost dat afară de către fratele său mai mare, care şi-a determinat părinţii să treacă casa pe numele său şi să-şi dea fiul afară. Acesta s-a trezit peste noapte pe străzi cu soţia sa şi cu unul dintre copii, care atunci avea doar un an. Nici în ziua de astăzi fratele său nu i-a dat vreun ban din suma încasată în urma vânzării casei părinteşti.

Vă mai recomandăm:

Lecţie de responsabilitate: şase fraţi orfani dintr-o comună bistriţeană se cresc unii pe alţii şi refuză să abandoneze şcoala

Într-o căsuţă mică cu două camere de pe o uliţă din localitatea Uriu îşi duc veacul 6 fraţi, cu vârste cuprinse între doi şi 22 de ani. Deşi abia au ce mânca, fraţii Coşergar fac tot posibilul să nu abandoneze şcoala, aceasta fiind ultima dorinţă a mamei lor care s-a stins în urmă cu un an.

FOTO Drama unei familii cu patru copii, nevoită să trăiască din mila vecinilor după ce i-a ars casa

De un an de zile o familie din satul bistriţean Pintic trăieşte pe la vecinii, care mişcaţi de drama celor patru copii şi a părinţilor lor le-au oferit un acoperiş deasupra capului. Asta după ce, în urmă cu un an, cămăruţa în care locuiau a luat foc. Situaţia familiei Ciurar e atât de critică încât nu-şi permite să-şi trimită doi dintre copii la şcoală.