Cum vrea un liceu din Ardeal să ofere pasionaţilor de grădinărit gustul autentic al legumelor din grădina bunicilor
0Bistriţenii care au vizitat luni Liceul Tehnologic Agricol Bistriţa vor avea ocazia în vară sau toamnă să simtă savoarea autentică a legumelor pe care o mai întâlnim doar în grădinile bunicilor de la ţară. Asta după ce elevii liceului, sprijiniţi de o asociaţie, au pus la dispoziţia amatorilor de grădinarit, în cadrul unui târg, seminţe autentice culese din gospodăriile ţăranilor.
Liceul Tehnologic Agricol din Bistriţa a găzduit luni un eveniment cu totul inedit, în cadrul căruia, cei care vor să pună pe masă în vară sau toamnă produse autentice cultivate chiar de ei în propria grădină o pot face. Asta după ce liceul, sprijinit de Asociaţia Gal Ruralis, a organizat un târg de seminţe tradiţionale.
Aproape 60 de soiuri de roşii, ardei, castraveţi, ceapă, usturoi, fasole sau varză au putut fi luate de la târgul atipic. Evenimentul a purtat numele „seminţe comunitare, seminţe libere” şi a permis doritorilor să primească, gratuit, seminţe ale unor soiuri româneşti, care se mai găsesc doar la ţărani sau la puţinele bănci de seminţe din ţară.
„Seminţele provin din gospodăriile ţărăneşti în mare parte, dar şi de la alte bănci de seminţe din ţară, care ne pot garanta originea acestora. Încercăm pe cât posibil să promovăm acea dorinţă de a ne întoarce la gusturile legumelor bunicilor noştri, chiar dacă asumăm riscul de a avea o recoltă mai mică. Nu recomandăm folosirea substanţelor chimice la tratarea acestor culturi. Seminţele nu pot fi cumpărate, evenimentul se derulează pe principiul darului. Puteţi să veniţi fără nimic şi să plecaţi cu seminţe acasă”, a explicat Cristian Ţetcu, reprezentantul Asociaţiei Gal Ruralis şi promotorul acestei idei.
Prezenţi la eveniment au fost şi pasionaţi într-ale grădinăritului, care le-au pus la dispoziţia celor prezenţi informaţii despre metodele tradiţionale de păstrare şi gestionare ale acestor seminţe.
Aproape 60 de soiuri de legume tradiţionale româneşti au fost puse la dispoziţia bistriţenilor (Foto: Bianca Sara)
Cele mai căutate au fost seminţele de roşii, ardei, castraveţi sau fasole. Întrebat cât de greu i-a fost să obţină aceste seminţe, Cristian Ţetcu mai spune:
„A fost destul de greu sincer să fim, pentru că cei care au seminţele bune şi ştiu că pot să aibă rezultate impresionante cu ele le ţin sau le înstrăinează foarte puţin către rude. Am încercat să le spunem oamenilor că este important să dăruim cât de puţin, pentru că anul acesta din 4-5 seminţe obţinem o mică recoltă care ne poat aduce poate 10-20-50 de seminţe anul viitor. Eu cred că într-o perspectivă de 3-5 ani grădinăritul din zona municipiului Bistriţa ar putea sa crească ca şi rezultat. Vorbim de o hrană sănătoasă şi activitate, pentru că grădinăritul permite activitate fizică”.
Seminţele de varză se culeg după ce dispar buburuzele
În „goana” după seminţele tradiţionale româneşti, Cristian Ţetcu spune că a aflat lucruri inedite despre modalitatea în care ţăranii le obţin. Recolta seminţelor se bazează pe semnele date de natură şi nu de vreo dată calendaristică.
„Uneori urmăresc fazele lunii, soarele sau alte semne de la animale, păsări, insecte. Este surprinzător faptul că ei (n.r. ţăranii care mai recoltează seminţele din legume) nu stau după o dată calendaristică. Ei pot colecta seminţele în august, septembrie sau octombrie, în funcţie de semnele pe care le primesc din natură. Ceea ce mi se pare fantastic. Îmi povestea cineva că în momentul în care dispar buburuzele se pot stoca şi seminţele din varză. Pentru roşii, de exemplu, sunt alte principii, alte momente”, mai spune Cristian Ţetcu.
Parte din seminţe vor fi cultivate chiar în curtea liceului
O parte din seminţele dăruite în cadrul târgului de luni au fost aduse de către elevi. Alexandru, un elev din clasa a XI-a, care locuieşte într-un cartier al Bistriţei, unde are şi o mică grădină, a adus un soi de porumb, despre care spune că este foarte bun ca hrană pentru animale.
Un alt bistriţean pasionat de grădinărit a adunat seminţe tradiţionale de la colegii de muncă, ce au părinţi şi bunici în zonele rurale ale judeţului. Acesta vrea să planteze în propria grădină mai multe soiuri tradiţionale pe care le-a descoperit luni la târg.
Parte din seminţe vor fi plantate chiar în curtea Liceului Tehnologic Agricol, care a şi găzduit evenimentul. Liceul, alături de mai mulţi elevi, au pus la dispoziţia bistriţenilor un lot de teren, pe care l-au pregătit pentru cultivarea legumelor şi fructelor.
Mai multe familii din Bistriţa au primit bucăţi de teren, gratuit, pentru a-şi cultiva singure legumele la doi paşi de oraş. Elevii şi specialiştii liceului stau la dispoziţie gratuit cu sfaturi şi informaţii pentru cei interesaţi.