Cum atrage turişti din toată Europa căsuţa „creativă“ de la poalele Munţilor Rodnei, unde se odihnea un cunoscut poet maghiar din perioada interbelică
0O căsuţă extrem de simplă cu doar două încăperi situată în localitatea Valea Vinului, la poalele Munţilor Rodnei, atrage an de an turişti din toată Europa. În casa din lemn, unde fiecare obiect are o poveste de spus, s-a odihnit şi a scris un volum de poezii scriitorul Remenyik Sandor, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori maghiari din Transilvania în perioada interbelică.
În inima satului Valea Vinului, o localitate pitorească şi aproape neatinsă de industrializare de la poalele Munţilor Rodnei, dăm de o căsuţă mică din lemn desprinsă parcă din alt secol.
Aceasta a fost ridicată în 1910, numărându-se printre primele case din sat. Căsuţa din lemn cu doar o încăpere, pod (care a fost transformat în dormitor) şi o cămară a fost locul preferat „de creaţie” al poetului Remenyik Sandor, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori maghiari din perioada interbelică din Transilvania. Scriitorul a trăit în perioda 1890-1941 în Cluj-Napoca.
Vara, scriitorul se refugia la Valea Vinului, localitate care pare să fi fost sursa sa de inspiraţie. Iniţial a venit la Valea Vinului pentru centrul său de tratament, scriitorul având probleme serioase cu plămânii.
I-a plăcut atât de tare zona, încât câteva luni pe an se refugia la poalele Munţilor Rodnei. A dedicat poezii Vârfului Ineu sau Strâmtorii Dracului.
Susana Gegö a reînviat povestea căsuţei în care se odihnea Remenyik Sandor
În 1994, casa care l-a inspirat atât de tare pe scriitorul maghiar îi făcea cu ochiul Susanei Gegö, o bistriţeancă ce s-a îndrăgostit rapid de această zonă pitorească. A cumpărat-o şi, curioasă din fire, a început să se intereseze despre personajul care îşi pierdea verile acolo.
A găsit în podul căsuţei o maşină de scris şi un telefon vechi şi şi-a dat seama că acolo îşi ducea veacul un scriitor. A găsit cele două cărţi scrise de el şi s-a apucat să le traducă din maghiară în limba română.
Susana Gego (Foto: Bianca Sara)
Mai mult a completat obiectele găsite în pod şi cele lăsate în cămăruţă, precum soba sau biroul la care scria Remenyik Sandor, cu documente aduse din Cluj-Napoca şi chiar şi din Ungaria, unde trăiesc o parte din rudele sale.
Întrebată de ce i-a tradus poeziile şi mai ales de ce a transformat căsuţa într-un muzeu viu care de câţiva ani buni primeşte şi turişti, Susana ne spune:
„După ce am aflat că el venea aici am zis hai să facem ceva în amintirea lui chiar dacă nu l-am cunoscut. Am făcut ceva şi pentru sat, pentru că a devenit în timp un punct de atracţie”.
Maghiarii, nemţii, suedezii şi scoţienii, fascinaţi de căsuţa din lemn
Deşi lângă căsuţă Susana alături de soţul său şi-au ridicat o pensiune, numeroşi turişti care le trec pragul aleg să îşi petreacă nopţile tot în căsuţa de doar câţiva metri pătraţi. Mai mult, doar anul trecut pragul acesteia a fost trecut de peste 200 de străini.
„Sunt turişti care vor să locuiască în această căsuţă, pentru că este simplă, rustică, încărcată de istorie. Acolo în străinătate au numai lux şi le trebuie ceva rustic şi simplu”, povesteşte Susana.
Căsuţa poate găzdui 3-4 persoane şi este închiriată de către bistriţeancă cu 5 euro de persoane pe noapte. Până acum a fost vizitată de turişti din Ungaria, Cehoslovacia, Germania, Suedia şi chiar Scoţia.
Vă mai recomandăm:
Curs de interpretare a peisajului, în premieră în România la Parcul Naţional Munţii Rodnei
„Raiul” din Bistriţa-Năsăud, la trecerea dintre ani. Imagini spectaculoase cu lacul de la Colibiţa