Cum a ajuns Guvernul Ungariei să se implice în „spaţiul intracarpatic“. Oficial maghiar venit în România să salveze o pictură bisericească extrem de valoroasă
0Guvernul ungar se implică în salvarea unei biserici dintr-un sat din România, care ascunde o reproducere după Giotto. Maghiarii au donat 15.000 de euro pentru lucrările de urgenţă necesare pentru ca monumentul să nu se prăbuşească. Mai mult, un arhitect ungur a făcut gratuit proiectul de reabilitare al bisericii.
Joi, secretarul de stat în Guvernul ungar Puskas Imre a fost prezent în Bistriţa-Năsăud, pentru a vizita biserica de la Jelna. Acesta a anunţat că guvernul ungar se implică în salvarea acestui monument istoric şi a alocat echivalentul a 15.000 de euro pentru lucrările de conservare ale altarului, unde au fost găsite bucăţi dintr-o pictură, replică după Novicella lui Giotto.
Aceeaşi sumă a fost alocată şi de autorităţile judeţene din Bistriţa-Năsăud. Fără lucrări urgente de conservare, biserica în cauză riscă să nu mai prindă în picioare primăvara anului viitor.
„Ca reprezentant al Guvernului maghiar am pornit un program care se va ocupa în special de monumente cu valoare inestimabilă din spaţiul intracarpatic, monumente care nu sunt neapărat pe teritoriul Ungariei.(...) Am venit deocamdată cu suma de 5,1 milioane de forinţi pentru a salva structura care mai există, dar, în continuare vom aduce bani pentru refacerea frescelor din interiorul navei bisericii şi vom veni cu bani pentru acoperiş, care va salva întregul aşezământ”, a declarat joi oficialul ungar.
Un arhitect ungur a pus la dispoziţie proiectul necesar restaurării acestei biserici. Se pare că suma totală necesară ajunge la jumătate de milion de euro.
Oficialul ungar (mijloc), alături de oficialităţile judeţene.
Biserica de la Jelna adăposteşte o copie după o capodoperă semnată de Giotto
Una dintre „comorile” ascunse din Biserica Evanghelică din Jelna, descoperită în urmă cu câţiva ani de un cercetăror maghiar a atras atenţia presei din Ungaria, care a prezentat pe larg această „comoară”.
Este vorba despre o pictură murală, care mai poate fi întâlnită doar în două biserici din Italia şi într-una din Strasbourg. Aceasta este o copie a unei opere semnate de Giotto di Bondone, un pictor şi arhitect italian, considerat inovatorul picturii italiene şi predecesorul artei moderne.
Pictura se numeşte Navicella, o pictură care se întinde pe mai bine de 10 metri şi a fost pictată în basilica Sfântul Petru din Roma. Aceasta a fost distrusă în secolul al XVII-lea.
Capodopera a fost pictată în jurul anului 1300 şi înfăţişează mai mulţi apostoli într-o barcă. În pictură apre şi Sfântu Petru, care este salvat din valuri de Mântuitor.
Schiţă după pictura lui Giotto
Copia de la Jelna a fost descoperită întâmplător, după ce de pe pereţii bisericii a început să se desprindă tencuiala. Cercetătorul maghiar Papp Szilard de la Muzeul de Arte din Budapesta este convins că biserica de la Jelna adăposteşte o copie după Giotto.
L-au convins personajele, care au aceeaşi postură şi aceleaşi gesturi precum personajele din pictura originală. Aceste fragmente sunt păstrate şi conservate la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud. Se pare că copia cu pricina este şi deosebit de valoroasă, asta pentru că doar aceasta şi cea de la Florenţa respectă originalul.
Potrivit istoricului Adinel Dincă, de la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, biserica din Jelna, datată în secolul al XIV-lea este una dintre cele mai bine documentate monumente din Transilvania. Acest lucru se datorează unui registru de socoteli, care are în jur de 200 de pagini.
Biserica de la Jelna este la un pas de prăbuşire
Un ac din coroana de spini a lui Hristos, ascunsă într-o cruce din biserică
„Am avut plăcerea de a găsi informaţii despre această biserică inclusiv la Vatican. Este una dintre cele mai bine documentate biserici din Transilvania”, a precizat în cadrul unei conferinţe istoricul Adinel Dincă.
Istoricul clujean mai scos în evidenţă faptul că, potrivit însemnărilor din acest registru de socoteli, în biserica cu pricina au fost găzduite mai multe relicve, care au fost ţinute în două cruci.
Printre acele relicve se numără un ac din coroana de spini a Mântuitorului, dar şi fragmente osoase care au aparţinut regelui Ungariei Ladislau, Sfântului Gheorghe, Sfântului Ioan şi Sfântului Pavel.